• Leu / EUR4.8831
  • Leu / GBP5.7936
  • Leu / USD4.8176
Business Internaţional

Moody’s a atacat mecanismele financiare de apărare ale zonei euro, iar BCE le cere politicienilor să iasă din „lumea basmelor“

Moody’s a atacat mecanismele financiare de apărare ale zonei euro, iar BCE le cere politicienilor să iasă din „lumea basmelor“

Mario Draghi, preşedintele BCE: Revenirea pentru cea mai mare parte din zona euro cu siguranţă va începe abia din a doua jumătate a anului viitor. Criza a demonstrat că trăim într-o lume a basmelor. Foto AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

03.12.2012, 00:06 537

Una dintre cele mai mari temeri ale zonei euro s-a adeverit după ce Moody's, una dintre marile agenţii de evaluare financiară, a atacat ratingurile fondurilor de salvare ale uniunii monetare. Deşi, aşa cum au demonstrat alte decizii similare, penalizarea este pur simbolică, aceasta evidenţiază că problemele zonei euro se agravează, situaţie sugerată şi de Banca Centrală Europeană, cel mai puternic gardian al euro, care a avertizat că criza este departe de a se fi terminat, iar guvernele trebuie să iasă din "lumea basmelor" şi să treacă la fapte. BCE este singura instituţie europeană cu forţa de a ţine în frâu o criză care a început să erodeze economiile până acum solide din UE.

Agenţia de evaluare financiară Moody's a redus cu o treaptă ratingurile ESM şi EFSF de la Aaa, cel mai bun calificativ posibil, la Aa1. Agenţia îşi motivează decizia, care urmează reducerii ratingului suveran al Franţei, prin legăturile strânse dintre mecanismele de finanţare şi pericolele pe care le au în faţă cei mai importanţi contribuabili ai acestor fonduri. Franţa este unul dintre puţinele state din zona euro care mai aveau calificativ maxim şi de aceea unul dintre pilonii de bază ai ESM şi EFSF. Aceste mecanisme au ca scop stabilizarea zonei euro prin furnizarea de asistenţă financiară pentru statele cu probleme. Noile calificative au perspective negative, semn că nu sunt exluse alte retrogradări, scrie Thomson Reuters.

"O altă reducere a ratingului EFSF ar arăta cum încrederea în fondul de salvare a zonei euro este afectată de înrăutăţirea condiţiilor economice în miezul zonei euro", a afirmat Nicholas Spiro, analist la Spiro Sovereign Strategy.

EFSF a fost înfiinţat în 2010 pentru a asigura finanţare, prin împrumuturi, pentru statele cu probleme din zona euro. Fondul a cheltuit 192 miliarde euro din resursele totale de 440 miliarde euro pentru salvarea Irlandei, Portugaliei şi Greciei şi va fi înlocuit la mijlocul anului viitor de ESM, un mecanism permanent devenit operaţional pe 8 octombrie, notează Bloomberg.

Marile economii nu se împiedică de agenţiile de rating

"Decizia luată de Moody's este greu de înţeles. Nu suntem de acord cu modul în care agenţia de rating abordează situaţia, instituţia neluând în coniderare suficient de mult structura instituţională extrem de solidă a ESM, angajamentul politic şi structura capitalului", a declarat Klaus Regling, directorul executiv al ESM şi CEO al EFSF.

Franţa şi-a pierdut calificativul maxim pe 19 noiembrie, iar în teorie acest lucru ar fi trebuit să ducă la majorarea costurilor de finanţare ale acestui stat, ceea ce nu s-a întâmplat. Din contră, ca şi în cazul SUA, ţară al cărei rating maxim a fost redus în august anul trecut, costurile de finanţare au scăzut, semn că guvernele marilor economii ale lumii sunt mai credibile în ochii investitorilor decât agenţiile de evaluare. De aceea, probabil, decizia Moody's nu va avea avea un impact grav asupra activităţilor ESM şi EFSF.

Aceasta rămâne totuşi un avertisment, unul dintre multele semnale de alarmă legate de zona euro.

"Încă nu am ieşit din criză. Revenirea pentru cea mai mare parte din zona euro cu siguranţă va începe abia din a doua jumătate a anului viitor. Criza a demonstrat că trăim într-o lume a basmelor", a declarat preşedintele BCE Mario Draghi. El a îndemnat liderii zonei euro să fie mai reţinuţi cu cheltuielile şi să insiste pe crearea unei uniuni bancare, o structură din care ar trebui să facă parte aproape toate băncile pentru a se evita fragmetarea sectorului.

Probleme tot mai grave

Unul dintre cele mai evidente efecte ale crizei datoriilor suverane este creşterea şomajului în contextul austerităţii implementate de guverne pentru reducerea deficitelor şi a datoriilor. Rata şomajului din uniunea monetară a urcat la nivelul record de 11,7% în octombrie, când numărul şomerilor s-a majo­rat cu 173.000. Şomajul evidenţiază, de asemenea, o altă problemă gravă din zona euro, decalajul dintre economiile bogate şi cele mai slabe. Astfel, în Austria rata şomajului s-a situat la doar 4,3%, în timp ce în Spania indicatorul a atins 26,2%. La nivelul UE, rata şomajului este de 10,7%. "Acestea sunt veşti rele, care arată că instabilitatea din zona euro va persista", a atenţionat Graeme Leach, economist-şef la Institute of Directors, citat de The Guardian.

Spania nu mai fuge de bailout

Premierul spaniol Mariani Rajoy nu a exclus posibilitatea ca guvernul să ceară ajutor financiar în condiţiile în care reducerea deficitului bugetar la ţintele fixate pentru anul acesta va fi foarte dificilă, scrie Thomson Reuters.

"Este foarte complicat să reduci deficitul cu 2,6 puncte procentuale în plină recesiune, având atâtea probleme cu veniturile şi costuri de finanţate atât de mari", a spus Rajoy. Rajoy a fost considerat mult timp un rebel în faţa austerităţii pe care o cer statele cu economii mari din zona euro, dar a cedat în faţa presiunilor acestora.

Cele mai recente "victime" ale reducerilor de cheltuieli din Spania sunt pensionarii. Madridul a anulat săptămâna trecută un plan de a majora pensiile în funcţie de inflaţie. Aceasta era singura promisiune de campanie neîncălcată a lui Rajoy.

"A fost o decizie dificlă şi foarte dureroasă deoarece era ultimul lucru pe care am fi vrut să-l facem", a spus ministrul muncii Fatima Banez.



Criza din Vest macină economiile din Europa de Est

Creşterea economiei Poloniei, singura dintre cele 27 din UE care a continuat să avanseze în timpul crizei mondiale din 2009, a încetinit de la 2,3% în perioada aprilie-iunie la 1,4% în cel de-al treilea trimestru, în ritm anualizat, din cauza reducerii cererii interne. Acesta este cel mai slab avans de după al doilea trimestru din 2009, scrie Bloomberg.

Pentru a evita prima recesiune de după căderea comunismului, premierul Donald Tusk a relaxat ţintele de reducere a deficitului bugetar referitoare la anul acesta şi următorul. De asemenea, banca centrală a diminuat dobânda de politică monetară luna aceasta pentru prima dată în ultimii trei ani.

"Este încă o surpriză foarte neplăcută, în care cel mai mare şoc vine de la reducerea consumului. Aceasta înseamnă că avansul economic este la mila cererii externe", a spus Tomasz Kaczor, economist-şef la Bank Gospodarstwa Krajowego. Zona euro este cea mai mare piaţă de desfacere pentru produsele poloneze. Zona euro este în recesiune.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8831
Diferență: -0,1595
Ieri: 4.8909
Azi: 4.8176
Diferență: 1,53
Ieri: 4.7450
Azi: 5.7936
Diferență: 0,416
Ieri: 5.7696
Azi: 5.0705
Diferență: 0,6451
Ieri: 5.0380