Preţurile de consum din Ungaria au înregistrat o creştere anuală de 7,4% în noiembrie, după ce au atins o rată de 6,5% în octombrie, a anunţat Biroul Central de Statistică al ţării. Nivelul din noiembrie este cel mai ridicat din ultimii 14 ani, scrie Hungary Today.
Preţurile alimentelor au avansat cu 6%, în timp ce preţurile energiei pentru gospodării au crescut cu 0,9%. Preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată au fost cu 6,6% mai mari, preţurile hainelor cu crescut cu 1,8%, iar cele ale serviciilor cu 4,6%.
În medie, preţurile bunurilor de bază din Europa de Est cresc în cel mai alert ritm din cel puţin un deceniu, fiind cu aproximativ 7% mai mari faţă de anul trecut, în unele cazuri şi mai mari.
Băncile centrale ale regiunii, care din luna iunie au început majorarea dobânzilor, par încrezătoare că o spirală devastatoare a preţurilor încă poate fi evitată. Însă salariile au început deja să crească, iar angajatorii şi consumatorii încep să-şi ajusteze comportamentul. „Poziţia oficială este că mulţi factori care împing inflaţia în sus sunt tranzitorii, însă presiunile inflaţioniste sunt în creştere“, spune Sandor Baja, general manager al firmei Randstad din Ungaria, potrivit Reuters.
Banca centrală maghiară va continua să majoreze dobânzile în această lună pentru a reduce inflaţia, a declarat recent viceguvernatorul acesteia, BarnabasVirag. Potrivit acestuia, inflaţia de bază va continua să crească până la mijlocul anului 2022 cel puţin, în timp ce „presiunile inflaţioniste în general sunt aşteptate să se tempereze de la mijlocul anului viitor“.
O asociaţie maghiară din sectorul materialelor de construcţii a anunţat creşteri de preţuri de 10, până la 20% din cauza costurilor mai mari la energie şi transport. Într-o piaţă din Budapesta, unii spun că cheltuiesc acum aproximativ 100.000 de forinţi (310 dolari) pe lună, aproximativ două treimi din pensia medie, numai pe alimente.
În cazul Poloniei, economiştii spun că reducerile de taxe la benzină, gaze şi electricitate anunţate de guvernul polonez vor coborî vârful inflaţiei la începutul anului viitor, însă o politică de plăţi cash către gospodării ar putea duce la o inflaţie mai mare în cea de-a doua parte a anului.
Pentru consumatorii polonezi, creşterile de preţuri sunt deja semnificative. „Legumele, fructele şi alte produse zilnice sunt mult mai scumpe. Cât priveşte cadourile de Crăciun, oamenii îşi fac de obicei un buget dinainte“, spune un locuitor al Varşoviei.
Un sondaj recent relevă că pentru 77% dintre polonezi, preţul va reprezenta criteriul cel mai important în cumpărăturile de Crăciun, scrie Gospodarka. De asemenea un polonez care câştigă salariul mediu trebuie să muncească cinci zile pentru a acoperi costurile asociate cu Crăciunul, în timp ce cei care au salariul minim trebuie să muncească 10 zile.
Pieţele se aşteptau ieri ca banca centrală poloneză să-şi majoreze dobânda de referinţă cu cel puţin 50 de puncte, până la 1,75%.
James Reilly, analist la Capital Economics, anticipează că presiunile inflaţioniste vor menţine ratele inflaţiei din regiune ridicate până în 2023. Majorările de dobânzi vor avea un efect de temperare, dar bugetele cu cheltuieli mari, în special din Polonia şi Ungaria, ar putea amplifica din nou presiunile.
