Jurnaliştii americani de la The Atlantic au reconstituit pe baza unor articole din New York Times şi a unei monografii apărute în SUA etapele excluderii cocainei din reţeta de fabricare a uneia dintre cele mai populare băuturi răcoritoare din lume. Articolul a fost preluat de blogul Business Insider.
Când cocaina şi alcoolul se amestecă în organismul uman crează o nouă substanţă, un drog unic numit cocaetilenă, care generează acelaşi efecte ca şi cocaina dar cu un plus de euforie. În anul 1863, chimistul parizian Angelo Mariani a inclus coca în vin şi a început să vândă băutura sub numele Vin Marian, un produs care a devenit foarte rapid popular, inclusiv printre scriitori prolifici ai vremii, ca Jules Verne, Alexander Dumas sau Arthur Conan Doyle.
Observând succesul comercial uriaş de care se bucura băutura, doctorul american John Stith Pemberton din Atlanta - el însuşi un dependent de morfină după ce a fost rănit în Războiul Civil - a hotărât să creeze propria versiune a băuturii, pe care a numit-o Pemberton's French Wine Coca ( Vinul Coca franţuzesc al lui Pemberton) şi pe care a început să o promoveze ca leac pentru diverse afecţiuni. Însă pe măsură ce băutura doctorului american a început să aibă succes, a apărut şi o lege locală în Georgia împotriva alcoolului, care a precedat-o pe cea a Prohibiţiei cu 34 de ani. Băutura lui Pemberto a devenit ilegală pentru că avea alcool, nu pentru că includea cocaină, aşa că antreprenorul a renunţat la alcool şi a folosit cofeină. Noul produs a debutat în 1886: Coca Cola. Băutura a devenit preferata înaltei societăţi din ultimele decenii ale secolului 19 însă după ce compania a decis să distribuie produsul şi îmbuteliat în sticle mici, Coca Cola a devenit accesibilă tuturor claselor sociale.
Grace Elizabeth Hale, de la New York Times, notează că "democratizarea" băuturii a dus la un val de critici din partea albilor, care acuzau o explozie de violuri comise de negri aflaţi sub influenţa cocainei. Până în anul 1903, managerul Coca Cola de atunci a cedat presiunilor publice şi a scos cocaina din reţetă, adăugând mai mult zahăr şi cofeină. A mai durat 11 ani după această decizie până ca statul să interizică total cocaina.
O însemnare redactată în anul 1910 de un anume doctor Hamilton Wright, de la departamentul de Stat, ilustrează rolul major pe care l-a jucat rasismul în decizia de interzicere a substanţei: " Negrul care devine dependent de cocaină este o ameninţare permanentă la adresa societăţii", nota Williams."Natura lor se schimbă radical. Un negru timid capată un soi de curaj olandez, uneori până la cote incredibile", preciza oficialul, făcând referiri rasiste şi la adresa imigranţilor olandezi.
Coca Cola aflată astăzi în comerţ mai conţine doze de coca dar alcaloidul care contribuie la formarea substanţei halucinogene este eliminat pe cale chimică, după o reţetă perfectată în 1929.
Extracţia substanţei psihoactive se realizează în prezent într-o fabrică din New Jersey numită Stepan Chemicals. Din 2003 încoace, Stepan Chemicals a importat 175.000 de kilograme de cocaină pentru Coca Cola în fiecare an, substanţă la care ei se referă ca la "Marfa numărul 5". Valorea importurilor de cocaină este estimată la 200 de milioane de dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
