Business Internaţional

„Mai multe ţări au anunţat că mai degrabă vor muri pe poziţii”: Summit-ul pentru o politică energetică şi de mediu comună arată cât de fragmentată este Uniunea Europeană când este vorba de interesele naţionale după şase ani de criză

„Mai multe ţări au anunţat că mai degrabă vor muri pe poziţii”: Summit-ul pentru o politică energetică şi de mediu comună arată cât de fragmentată este Uniunea Europeană când este vorba de interesele naţionale după şase ani de criză

Foto: Shutterstock

Autor: Bogdan Cojocaru

24.10.2014, 00:03 1094

Summit-ul UE de două zile început ieri ar trebui să se concentreze pe politica şi securitatea energetică şi să reprezinte un pas spre a face din Europa cel mai ambiţios jucător la nivel mondial în lupta contra schimbărilor climatice. Însă dezbaterile vor scoate în evidenţă, probabil, cât de fragmentată este UE când este vorba de interesele naţionale, mai ales când economiile încă nu şi-au revenit după şase ani de criză, iar criza dă semne că va persista.

Criza din zona euro a trecut într-o nouă etapă şi intră într-o „fază încăpăţânată de creştere economică anemică”, a avertizat ieri Standard & Poor's, una dintre cele mai înfluente agenţii de rating din lume. Atenţionarea vine în contextul în care un nou set de date a arătat că activitatea din sectorul privat din Franţa, una dintre cele mai mari economii din zona euro, a scăzut în octombrie, scrie CNBC. Indicele compozit PMI calculat de Markit pentru a măsura activitatea sectorului privat a coborât în cazul Franţei de la 48,4 puncte în septembrie la 48 de puncte, cel mai slab rezultat începând cu februarie. Un nivel de sub 50 de puncte înseamnă contracţie.

Franţa, descrisă ca „bolnavul” zonei euro, va fi cea care, pentru a-şi proteja industria nucleară, va împiedica, probabil, liderii din UE prezenţi la summit să ajungă la un acord privind stabilirea unor ţinte pentru schimbul de energie prin între ţări prin reţelele de interconectare. Interconectarea reţelelor energetice este un pas pe care CE îl consideră important pentru creşterea siguranţei energetice şi pentru formarea unei uniuni energetice.

 

Spania şi Portugalia nu-şi pot exporta energia regenerabilă din cauza centralelor nucleare franceze

De pe draftul summit-ului a fost eliminată prevederea care stabilea ca până în 2030 statele membre ale UE să facă diposnibilă pentru alte ţări comunitare 15% din capacitatea de generare naţională.

Spania şi Portugalia au făcut presiuni pentru majorarea ţintei de 15% şi pentru a face acest obiectiv obligatoriu. Ambele state au acuzat Franţa că îşi protejează industria nucleară de energia lor regenerabilă, scrie EurActiv.

Spania produce mai multă energie electrică prin turbine eoliene decât are nevoie, dar acest surplus este irosit deoarece între Spania şi Franţa nu există infrastructura necesară transportului de energie. Madridul ia acum în considerare o reţea de legătură de 2,5 miliarde de euro cu Marea Britanie.

Succesul în a face să se înţeleagă Franţa cu Spania şi Portugalia ar putea modela viitorul pieţei interne a energiei din UE.

 

Germania nu va renunţa prea curând la Rusia

Mai multă capacitate de interconectare ar creşte siguranţa energetică, ceea ce ar face ca UE să fie mai puţin vulnerabilă în faţa surselor de aprovizionare problematice. Siguranţa energetică a devenit o temă importantă de discuţie după ce criza din Ucraina a scos în evidenţă dependenţa UE de gazele ruseşti.

Iar cel mai important client european pentru gazele ruseşti este Germania, cea mai mare economie din UE. Germania a iniţiat cel mai ambiţios plan din UE de transformare a sectorului energetic, renunţând la energia nucleară în favoarea energiei din surse regenerabile. Însă tranziţia se face folosind mai mult cărbune, un combustibil foarte poluant, şi gaze naturale. Circa 36% din importurile de gaze naturale ale Germaniei şi 39% din cele de petrol vin din Rusia, astfel că Rusia, contra căreia Occidentul a pornit o campanie de sancţiuni după anexarea Crimeei şi intervenţiile destabilizatoare ruseşti în Ucraina, va rămâne un partener important pentru Germania. CE caută mijloace de a reduce dependenţa UE de energia rusească. Berlinul pare hotărât, deocamdată, să ducă până la capăt revoluţia energetică – Energiewende.

Draftul văzut de EurActiv al concluziilor de la summit cere implementarea coridorului Nord-Sud, un proiect care are scopul de a înlătura obstacolele din calea transportului gazelor şi de a reduce vulnerabilitatea Europei Centrale şi de Est la întreruperea livrărilor de gaze de către Rusia. Spre deosebire de Franţa, indicatorul Markit arată că activitatea din sectorul privat german a crescut.

 

Statele sărace vor compensaţii pentru a reduce poluarea

Conflictul de interese dintre statele membre este vizibil şi în discuţiile privind stabilirea pentru 2030 a unor ţinte mai ambiţioase de reducere a emisiilor de gaze cu efecte de seră.

Polonia, a cărei economie depinde de cărbune, s-a opus întotdeauna vehement ţintelor mai ambiţioase.

Un dimplomat european a descris discuţiile pregătitoare de miercuri ca „un mare spectacol care a arătat diferenţele uriaşe dintre ţări”, notează Reuters.

„Polonia nu este principala problemă, sau cel puţin singura problemă, deoarece mai multe ţări au anunţat că mai degrabă vor muri pe poziţii”, a afirmat diplomatul.

Portugalia este printre ţările care au insistat asupra unor ţinte mai ambiţioase pentru protejarea mediului dar cere şi un angaament mai ferm pentru încurajarea investiţiilor în noi gazoducte şi infrastructuri de transport al energiei electrice în UE.

„Nu vom sprijini un acord care nu include o ţintă obligatorie privind infrastructura deoarece avem nevoie de un cadru legislativ stabil şi predictibil pentru a atrage investiţii private”, a spus Bruno Macaes, secretarul de stat al Portugaliei pentru Europa.

Pe lângă Polonia, statele mai sărace din Europa de Est sunt reticente să se angajeze să respecte noi ţinte de reducere a emisiilor de carbon fără a primi compensaţii pentru eforturile de a-şi moderniza economiile. Aceste ţări emit deja mai puţine noxe faţă de anul de reper universal 1990 deoarece şi-au pierdut o parte semnificativă din industrie după căderea regimurilor comuniste.

„Auzim că a venit timpul să uităm trecutul. Dar să fim cinstiţi, nu vom accepta nicio soluţie care ignoră performanţele din trecut”, a spus un diplomat est-european.

CE a stabilit pentru 2030 trei ţinte: reducerea emisiilor cu efect de seră cu 40% în raport cu nivelul din 1990, creşterea ponderii combustibililor verzi în energia utilizată la 27% şi îmbunătăţirea eficienţei energetice la 30% faţă de nivelul „normal”.

AFACERI DE LA ZERO