• Leu / EUR4.9264
  • Leu / GBP5.8439
  • Leu / USD4.8175
Business Internaţional

Mulţi membri, toţi cu drept de veto. Negocierile asupra bugetului UE riscă să se termine în eşec

Mulţi membri, toţi cu drept de veto. Negocierile asupra bugetului UE riscă să se termine în eşec

Autor: Radu Bostan

19.11.2012, 00:07 863
"Nimeni nu va pleca mulţumit de la acest summit dacă se întâmplă să găsim o soluţie", a declarat un diplomat european pentru agenţia AFP. Alocarea pentru cei şapte ani trebuie să satisfacă mai multe tabere din cadrul UE, care de multe ori se suprapun. Membrii UE se împart în state care vor cheltuieli mai reduse, cele care vor mai mulţi bani, cele care doresc ca fermierii şi regiunile mai sărace să primească în continuare subvenţii, şi cele care vor ca cercetarea şi inovaţia să primească mai multe fonduri. Negocierile vor fi complicate şi de faptul că fiecare stat membru are drept de veto asupra bugetului.

Statele din sud şi est nu vor să piardă banii pentru agricultură sau coeziune

Cel mai nou proiect de buget, propus de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a încercat să pună bazele unui compromis, prevăzând economii de 80 miliarde de euro faţă de bugetul de 1.000 miliarde de euro, gândit de Comisia Europeană. Planul lui Van Rompuy protejează alocările UE pentru domenii precum cercetarea şi infrastructura de energie, în defavoarea domeniilor tradiţionale ca agricultura, lucru care este pe gustul ţărilor europene din nord, pentru care actualul cadru bugetar comunitar este învechit, notează Thomson Reuters.

Însă propunerea lui Van Rompuy nu a mulţumit niciun membru UE. Planul a fost respins imediat de Franţa, cel mai mare beneficiar de subvenţii pentru agricultură. Reducerile de fonduri pentru coeziune au fost de asemenea criticate de statele mai sărace ale UE, printre care şi România. Premierul Victor Ponta a declarat că reducerile sunt inacceptabile şi a ameninţat că România îşi va utiliza dreptul de veto dacă propunerile lui Van Rompuy sunt adoptate.

Premierul polonez Donald Tusk s-a plimbat des în ultima perioadă pe la Bruxelles şi Berlin, făcând lobby pentru "Prietenii Coeziunii", un grup de 17 ţări care primesc cea mai mare parte din aceste fonduri, destinate micşorării discrepanţei dintre statele dezvoltate din UE şi cele mai noi. Într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Angela Merkel, Tusk s-a arătat optimist că statele membre vor reuşi să ajungă la o înţelegere, notează EUObserver.

"Germania doreşte reduceri substanţiale, dar Polonia crede că acestea ar trebui să fie mai echilibrate, pentru a proteja mecanismul de creştere care este politica de coeziune", a spus premierul polonez.

Ţările net contributoare vor să strângă punga şi la Bruxelles

Unele state membre sunt de părere însă că tăierile de 80 miliarde de euro propuse de Van Rompuy nu merg destul de departe. Pentru a reflecta politicile "de acasă" într-un context în care aproape toate guvernele au luat măsuri de limitare a cheltuielilor bugetare, Marea Britanie, Germania, Suedia şi Olanda cer reducerea bugetului UE cu sume cuprinse între 100 şi 200 miliarde de euro. "Propunerea revizuită face câţiva paşi în direcţia corectă dar nu este suficient. Avem nevoie de un model clar de limitare a subvenţiilor agricole", a spus ministrul suedez de afaceri europene Birgitta Ohlsson.

Marea Britanie este considerată ţara cea mai greu de mulţumit. Guvernul conservator de la Londra încearcă să-şi împace membrii eurosceptici câştigând o reducere a contribuţiei nete la bugetul UE, dar nu cu preţul celebrului ramburs britanic. În valoare de miliarde de euro, acesta este returnat ţării pentru a compensa pentru faptul că agricultura are o pondere mai mică în PIB-ul britanic decât în cazul altor state membre. Potrivit propunerii lui Van Rompuy, toate cele 27 de ţări din UE ar finanţa acest ramburs, inclusiv Marea Britanie, care astfel ar primi o sumă redusă cu 15%. Expirarea unui acord privind corecţiile din fonduri pentru dezvoltarea rurală, negociat de fostul premier Tony Blair în 2005, ar reduce rambursul britanic cu încă 13%.

Dacă liderii UE nu ajung la un compromis săptămâna aceasta, noi discuţii asupra bugetului multianual vor începe la primăvară. Un plan B în caz că se întâmplă acest lucru ar putea fi opţiunea propusă de Londra, anume restrângerea perspectivei financiare a UE de la şapte la cinci ani. "Uitaţi-vă la ultimul buget UE. Contextul economic în care a fost aprobat bugetul în 2005 a fost dat peste cap de criza financiară", a declarat ministrul britanic al afacerilor europene David Lidington pentru revista germană Die Zeit.

Austeritatea nu a ajuns şi la Bruxelles

În vreme ce funcţionarii publici din Spania şi Grecia ies în stradă cu miile pentru a protesta împotriva tăierilor de salarii, pensii şi beneficii sociale, angajaţii instituţiilor europene nu o duc la fel de rău, relatează Thomson Reuters.

  • Un studiu pregătit pentru Comisia Europeană în 2009 a arătat că oficialii UE câştigă în general între 45.000 şi 105.000 euro, mult mai bine decât media pentru angajaţii din administraţiile statelor membre, de 18.000 până la 50.000 de euro. În plus, funcţionarii UE beneficiază de asigurări de sănătate şi pensii generoase din partea uniunii, iar copiii lor merg la şcoli private în Bruxelles. Anul trecut, Marea Britanie, Franţa şi Germania au refuzat să aprobe majorarea salariului pentru funcţionarii UE, iar Comisia Europeană a mers cu cele trei ţări la Curtea Europeană de Justiţie.

  • O dată pe lună, cei 754 membri ai Parlamentului European îşi mută şedinţele la Strasbourg. Atunci, peste 5.000 de persoane călătoresc 350 km din Bruxelles în trenuri de mare viteză sau cu zboruri speciale, în timp ce mai multe camioane transportă documentele fiecărui europarlamentar de la Bruxelles la biroul din reşedinţa franceză într-o clădire de 500 milioane de euro. Operaţiunea costă UE 180 milioane de euro pe an. Anul acesta, Parlamentul a decis să renunţe la o şedinţă în Strasbourg şi a fost dat în judecată de Franţa.

  • Consiliul European îşi construieşte un nou sediu fix lângă clădirea sa actuală, cheltuind 310 milioane de euro.

  • Beciurile instituţiilor UE cuprind aproape 47.000 de sticle de vin cu o valoare totală de 515.000 euro.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9264
Diferență: 0,002
Ieri: 4.9263
Azi: 4.8175
Diferență: -0,3104
Ieri: 4.8325
Azi: 5.8439
Diferență: -0,668
Ieri: 5.8832
Azi: 5.0450
Diferență: 0,1211
Ieri: 5.0389