Multitudinea de crize şi penurii se unesc într-o criză a costului vieţii aflată abia la început. În ajutorul nemţilor ameninţaţi de energia scumpă a sărit Grecia: ministerul elen al turismului i-a invitat să migreze spre sud la iarnă

Când zona euro risca să se rupă din cauza datoriilor Greciei, Germania a pus zeci de miliarde de euro în pachete de bailout pentru această ţară, prea fru­moasă şi prea mult iubită de turiştii germani pentru a fi dată afară din clubul euro.

Acum, când Germania riscă să se con­frunte cu una dintre cele mai scumpe şi dificile ierni din ultimul sfert de secol din cauza inflaţiei şi a crizei de energie, grecii îi cheamă pentru a-şi petrece lunile reci la ei pe pensionarii germani. Europa întreagă şi alte economii mari ale lumii se con­fruntă cu o criză a costului vieţii, strâns legată de inflaţia scă­pată de sub control şi de perspectiva unor penurii de energie, iar îndemnul grecilor pentru germani este doar unul din as­pectele ei.

În Marea Britanie şi SUA au început din nou să se lungească cozile la băncile de alimente. În Ungaria, guvernul cu puteri sporite şi tendinţe autoritare a declarat stare de urgenţă energetică, deşi mâncarea se scumpeşte rapid de la lună la lună şi acum stoarce de bani companiile străine mari şi firmele mici pentru a acoperi golul lăsat în buget de cadourile electorale. Costurile de finanţare ale Ungariei pe pieţele interna­ţionale cresc.

Franţa vrea să naţionalizeze un colos de energie rămas în urma vremurilor pentru a putea controla mai bine preţurile electricităţii. Peste criza energetică se suprapun şi pro­bleme grave create în agricultura europeană de o penurie de  îngrăşăminte chimice şi, ceva şi mai greu de controlat, secetă şi valuri de caniculă.

În Italia, fermierii îşi văd culturile de pe câmp distruse de cea mai cruntă secetă din ultimii 70 de ani chiar şi în regiunile nordice, mai bogate. Şi acolo gu­ver­nul a declarat stare de urgenţă. Pro­blemele fermierilor vor izbi consu­ma­torul la iarnă. Iarna care vine îi sperie pe mulţi.

În Polonia, premierul Mateusz Morawiecki le-a cerut compatrioţilor săi să-şi izoleze termic locuinţele deoarece se întrevăd dificultăţi cu încălzirea din cauza scumpirii energiei, scrie Notes from Poland. „Astăzi, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, preţurile energiei ies în evidenţă. Cu siguranţă că va fi o toamnă dificilă, va fi o iarnă grea. Putin s-a asigurat că aşa va fi“, a spus politicianul.

Biroul de reglementare a energiei a anunţat că polonezii se pot aştepta ca în 2023 preţurile electricităţii să crească cu mai multe zeci de procente după aprobarea tarifelor noi. Instituţia a pus o parte din costuri pe seama faptului că energia ajunge la consumator prin intermediari.

Morawiecki a avertizat că urmează şi o penurie de cărbune, cel mai utilizat com­bustibil în Polonia.

În Ungaria, energia este mai ieftină pentru populaţie decât în alte părţi deoarece preţurile au fost plafonate de guvern, care controlează cea mai mare companie de utilităţi a ţării, însă se scumpeşte accelerat mâncarea. În consecinţă, circa 45% din unguri au ales deja să diminueze consumul la anumite alimente de bază şi bunuri pentru locuinţă, cum ar fi produse pentru igienă şi curăţat, arată un sondaj publicat de napi.hu.

Doar 14% dintre participanţi au spus că nu şi-au micşorat cheltuielile. Analiştii vin cu veşti şi mai rele pentru cei care au strâns cureaua: marile lanţuri de supermarketuri abia de-acum încolo vor începe să aplice scumpiri serioase, notează agrarszektor.hu.

Se va scumpi şi berea, dar aceasta pentru că guvernul creşte taxele şi accizele. Iar guvernul nu poate prelungi la nesfârşit plafonarea preţurilor la utilităţi. Un semn în acest sens este că foarte recent a retras plafoanele pentru preţurile la energie pentru gospodăriile cu consum mare, arată Reuters.

Deşi Ungaria este stat exportator de alimente, mâncarea era luna trecută cu 20% mai scumpă decât în urmă cu un an. În Europa de Est inflaţia la alimente este importantă deoarece acestea au cea mai mare greutate în coşul de consum. Şi, ca în majoritatea economiilor din regiune, scumpirea alimentelor în Ungaria este de câteva luni principalul motor al inflaţiei.

Şi în Serbia, unde guvernul a declarat recent că ţara poate hrăni toţi Balcanii de Vest cu cereale, alimentele s-au scumpit cu 17% la o inflaţie de 12%. În Cehia, preţurile alimentelor au crescut cu 18%, iar autorităţile au anunţat noi scumpiri ale energiei în iulie şi august.

În Germania, autorităţile le cer oamenilor să nu intre în panică din cauza riscului ca la iarnă ţara să rămână fără gaze, iar ei fără energie. Cetăţenii au fost asiguraţi că cotaţiile gazelor s-ar putea să fi atins punctul de vârf deoarece n-au mai crescut de-o săptămână - semn că pieţele au luat deja în calcul posibilitatea ca ruşii să întrerupă complet livrările de combustibil.

Dar aceasta nu înseamnă că majorările de preţuri pentru consumatori s-au terminat. Autoritatea de reglementare în domeniul energiei a avertizat că preţurile gazelor s-ar putea tripla la anul. Cetăţenilor germani li s-a spus, însă, şi că Germania are responsabilitatea de a ajuta cu energie, dacă este nevoie, statele vecine. În ajutorul nemţilor ameninţaţi de energia scumpă a sărit Grecia: ministerul elen al turismului i-a invitat să migreze spre sud la iarnă. În special pensionarii vor fi bine primiţi în ţara mediteraneană pentru a evita lunile reci de acasă din toamnă şi iarnă. „Niciun german nu va îngheţa în Grecia“, a spus primarul unui orăşel din insula Creta. În Grecia, costul traiului este semnificativ mai mic decât în Germania dacă este raportat la puterea de cumpărare a germanilor. Mâncarea s-a scumpit totuşi cu 12% acolo, aceeaşi viteză cu inflaţia generală. Dar impactul acesteia asupra societăţii s-ar putea să fie mai mic decât în alte părţi. Analiştii se aşteaptă ca Grecia să fie vizitată anul acesta de un număr record de turişti.