Business Internaţional

Muncitori detaşaţi: prima victorie europeană a francezului Macron. În noile state membre din estul Europei iniţiativa lui a fost criticată ca fiind un atac „arogant“ la adresa pieţei unice.

Preşedintele Franţei Emmanuel Macron şi omologul polonez Andrzej Duda. ​Modificările vor duce şi la intro­du­cerea principiului „plăţii egale pentru muncă egală“, astfel încât un muncitor detaşat să poată primi aceleaşi plăţi ca un muncitor local.

Preşedintele Franţei Emmanuel Macron şi omologul polonez Andrzej Duda. ​Modificările vor duce şi la intro­du­cerea principiului „plăţii egale pentru muncă egală“, astfel încât un muncitor detaşat să poată primi aceleaşi plăţi ca un muncitor local.

Autor: Catalina Apostoiu

25.10.2017, 00:07 2480

Este o victorie clară pentru Emma­nuel Macron. Prima sa victorie la nive­lul Uniunii Europene. 

Miniştrii europeni ai muncii şi afacerilor sociale, reuniţi la Luxem­burg, au ajuns la un acord privitor la revi­zuirea directivei din 1996 privitoare la detaşarea forţei de muncă, o procedură prin care companiile pot trimite angajaţi din ţări cu salarii mici să muncească în statele mai bogate fără a respecta toate legile locale din domeniul muncii. O reformă în acest domeniu, lupta contra „dumpingului social“, este o prioritate pentru noul preşedinte francez, care a încercat să-i câştige de partea sa într-un tur est-european pe liderii regiunii, scrie Le Monde. 

Unele companii mari angajează muncitori cu salarii aflate la nivelul scăzut al celor din Europa de Est, apoi îi aduc să muncească în vestul Europei pe contracte pe termen scurt. Astfel, companiile îşi reduc costurile cu forţa de muncă, dar diminuează numărul locurilor de muncă şi veniturile disponibile pentru salariaţii vest-europeni. Sunt diminuate în acelaşi timp veniturile guvernelor vest-europene din taxa pe ocuparea forţei de muncă, notează Deutsche Welle. 

Miniştrii ţărilor din UE au căzut de acord să înăsprească reglementările privitoare la muncitorii migranţi după apariţia unor disensiuni profunde între statele membre ale UE din estul continentului şi Franţa cu privire la forţa de muncă ieftină care, susţin autorităţile de la Bruxelles, duc la un „dumping social“ pe continent, relatează Financial Times. 

După 18 luni de discuţii tensionate care au scos la lumină divergenţele dintre estul şi vestul continentului, miniştrii UE au convenit să susţină o iniţiativă a Franţei de impunere a unei limite de 12 luni cu privire la perioada de „detaşare“ a salariaţilor. Limita de un an, jumătatea limitei iniţiale de 24 de luni, a fost cerută de Macron, care a făcut din reformarea reglementărilor din acest domeniu una dintre priorităţile sale. Ca o soluţie de compromis, perioada de un an poate fi prelugită la cererea companiilor.  Macron a caracterizat practica prin care un muncitor polonez din sectorul construcţiilor poate munci în Franţa şi primi mai puţini bani şi beneficii decât un muncitor francez drept o „trădare a spiritului european“. Ţări ca Polonia şi Ungaria, care nu au susţinut noile propuneri, s-au opus ferm unor modificări ale actualelor reglementări, care, spun acestea, vor eroda capacitatea companiilor de a munci pe pieţele din Vest. 

Polonia este cel mai mare exportator de muncitori detaşaţi din UE, cu 500.000 de astfel de angajaţi pe an. Urmează în clasament Germania şi Franţa, de unde sunt detaşaţi salariaţi din cu totul altă categorie. Această practică a luat amploare odată cu izbucnirea crizei euro, cifrele crescând cu 75% numai în cazul Poloniei din 2010, însă în prezent cifrele nu sunt foarte mari.

Deşi afectează sub 1% din forţa de mun­că din UE, sau sub 2 milioane de oa­meni, regle­men­tările privind a­ceas­­tă practică au devenit subiect de controversă pen­­tru guvernele vest-eu­ro­pene care se tem că accesul facil la forţa de muncă ieftină alimen­tează po­pu­lis­mul şi insecuritatea lo­curilor de muncă în ţările lor. 

În noile state membre din estul Europei iniţiativa lui Macron a fost criticată ca fiind un atac „arogant“  la adresa pieţei unice. În timp ce companiile din statele membre bogate trimit angajaţi înalt calificaţi ca ingineri, jurnalişti sau bancheri să muncească peste graniţe, muncitorii est-europeni sunt dominanţi în sectoare precum cel al construcţiilor în ţări ca Franţa, Belgia şi Germania. 

În cadrul unui acord de compromis, miniştrii UE au convenit să-i excepteze temporar pe muncitorii din transport, cum ar fi şoferii de camioane, de la noile reglementări şi să acorde com­paniilor o perioadă de tranziţie de patru ani pentru a se adapta la schimbări. 

Modificările vor duce şi la intro­du­cerea principiului „plăţii egale pentru muncă egală“, astfel încât un muncitor detaşat să poată primi aceleaşi plăţi ca un muncitor local. 

Acordul va fi supus dezbaterilor Parlamentului European înainte de implementarea oricăror modificări. 

Oficialii cehi au avertizat că orice încercare nerezonabilă de a eroda libertatea muncitorilor va alimenta sentimentul anti-UE în această ţară. 

„Orice noi paşi făcuţi la nivelul UE care ar indica o lipsă de respect faţă de ţările din Europa Centrală şi de Est ar putea duce foarte curând la o atmosferă anti-UE“, a declarat Michaela Marksova, ministrul ceh al muncii. „Am putea fi mult mai aproape de un Czechxit“, a adăugat aceasta. 

Potrivit Les Echos, Federaţia angajatorilor germani (BDA) consideră drept „inacceptabilă“ propunerea de modificare a directive europene privitoare la munca detaţată. 

Pentru patronatul german, miza este uriaşă. Potrivit cifrelor publicate de Comisia Europeană (în anul 2015), Germania primeşte 418.9000 muncitori detaşaţi şi trimite 240.800 în restul Europei. BDA se teme ca propunerea să nu creeze un monstru birocratic şi să conducă la „protecţionism“.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO