Business Internaţional

Naţionalismul prinde aripi pe timp de criză: ţările mici încearcă să-şi găsească o cale proprie când însăşi marile puteri au probleme

Naţionalismul prinde aripi pe timp de criză: ţările mici încearcă să-şi găsească o cale proprie când însăşi marile puteri au probleme

Autor: Bogdan Cojocaru

14.09.2011, 00:05 951

În contextul neputinţei de a domoli o criză a datoriilor care începe să erodeze inima zonei euro, în Ger­ma­nia, cea mai mare economie euro­peană, s-a creat o ruptură între liderii de la guvernare, care de nevoie trebuie să susţină ţările cu probleme, şi electorat, sătul ca banii să-i fie folosiţi pentru a ajuta alţi europeni pe care îi privesc drept nedis­ciplinaţi.

Elveţia se apără de creşterea accelerată a francului printr-o măsură disperată, limitarea cursului de schimb, iar în nord statele cu excedente bugetare cer garanţii, inclusiv imobiliare, pentru participarea la salvarea Greciei. Peste Ocean, SUA îşi apără economia fragilă prin taxe de import, iar Brazilia încearcă să folosească pârghii de limitare a intrărilor de capital pentru a pune capăt creşterii realului.

Toate aceste măsuri pot fi privite în ansamblu ca piese de artilerie într-un conflict protecţionist apărut din nevoia de a apăra interesele naţionale în faţa unor probleme fără precedent cu care se confruntă economia mondială.

"O să vedem un număr de măsuri protecţioniste, dar care au menirea de a echilibra bugetele. Marile interese financiare sunt internaţionale, iar cei care câştigă bani, marile naţiuni, nu au interesul să schimbe actuala conjunctură", spune analistul politic Daniel Barbu.

"Săptămâna aceasta se împlinesc zece ani de la evenimentele de pe 11 septembrie, dar şi trei ani de la prăbuşirea Lehman Brothers. Lumea politică nu mai este dominată de Războiul contra terorii, însă o nouă formă de teroare pândeşte pieţele financiare", scrie Gideon Rachman, editorialist al cotidianului britanic Financial Times.

Panica netezeşte terenul pentru măsurile protecţioniste

Principalii jucători de pe scena financiară sunt acum mai panicaţi decât au fost vreodată după falimentul Lehman Brothers, declanşatorul crizei financiare, spune editorialistul.

"Săptămâna trecută George Soros a avertizat că problema datoriilor din Europa ar putea deveni mai gravă decât Lehman Brothers. Bancherii de top au spus lucruri similare în cercurile private. Nici politicienii nu au venit cu lucruri încurajatoare. Unul dintre cei care ar fi trebui să ajute la salvarea euro a putut fi auzit săptămâna trecută speculând despre o nouă mare recesiune şi renaşterea naţionalismului", comentează Rachman.

Acest pesimism devine mai îngrijorător dacă este luat în calcul faptul că la nivel mondial nu sunt semne că statele sunt dispuse să coopereze efectiv, ceea ce ar însemna compromisuri din partea unora şi condiţii împovărătoare pentru altele. Fără o astfel de cooperare există pericolul alunecării către protecţionism şi un război al valutelor.

Criza datoriilor dezbină Europa şi trezeşte sentimentele naţionaliste

În Europa, criza datoriilor a demonstrat cât de mult sunt dispuse statele europene să facă pentru a menţine integritatea zonei euro. Aflată la al doilea pachet de ajutor, Grecia are nevoie urgentă de sprijin din partea partenerilor europeni pentru a nu intra în incapacitate de plată. Germania, ţara cu cea mai mare contribuţie la pachetele de ajutor, începe să urmeze vocea populaţiei şi refuză să mai dea "gratis" bani Atenei, care nu reuşeşte să respecte obiectivele pe care i le-au stabilit creditorii, în ciuda asigurărilor făcute de cancelarul Angela Merkel conform cărora Grecia nu va fi lăsată să intre în faliment. Guvernul de la Berlin face deja planuri pentru cazul în care Grecia intră în default şi renunţă la euro, monedă pe care Germania s-a angajat s-o apere cu orice preţ. Parisul tinde să adopte o poziţie asemănătoare cu cea a Berlinului. Germania este ţara cu cea mai mare contribuţie la pachetele de ajutor destinate economiilor cu probleme din zona euro.

Statele nordice, excedentare, printre care Finlanda, vor să se asigure că vor primi înapoi banii cheltuiţi cu salvarea Greciei cerând garanţii, imobiliare sau financiare, în schimbul participării lor la planurile de salvare. Pretenţiile le sunt respinse de Germania şi riscă să erodeze programele de sprijin.

SUA se apară de importurile chineze

Chiar şi SUA, patria libertăţii, pare că înclină spre protecţionism. În 2009 Washing­tonul a impus blocarea de urgenţă a impor­turilor de anvelope din China, decizie contestată de statul chinez, dar nerespinsă de Organizaţia Mondială a Comerţului, potrivit Financial Times.

"Europa nu salvează Grecia, ci de fapt îşi protejează propriile bănci de pierderi"

În vară, la scurt timp după ce Europa a decis să vină cu un al doilea pachet de salvare pentru Grecia, un profesor de drept şi un jurnalist elen scriau un editorial acid la adresa ţărilor din vestul Europei, scandalizaţi de cerinţele dure pe care ţara lor trebuie să le suporte pentru a fi ajutată.

Condiţiile exagerate ale bailout-ului acordat Greciei relevă atitudinea colonialistă a Bruxellesului, susţineau Costas Douzinas şi Petros Papaconstantinou în cotidianul britanic The Guardian. Cei doi prezintă mai multe aspecte care au fost interpretate greşit.

  • Bailout-ul acordat Greciei nu este un cadou, ci un împrumut cu o dobândă ridicată. Fondurile de bailout nu sunt folosite pentru plata salariilor funcţionarilor publici şi a pensiilor, ci a datoriilor deţinute de băncile germane şi franceze. Potrivit estimărilor FMI, Grecia va efectua plăţi legate de refinanţare şi dobânzi în valoare de 131 mld. euro în perioada 2009-2014, cu mult peste valoarea împrumutului iniţial de 110 mld. euro. Guvernul grec a fost obligat să provoace o criză economică şi socială inimaginabilă în Europa Occidentală în vreme de pace pentru a primi împrumuturile.

  • Guvernele europene oferă acum un al doilea împrumut dacă Grecia va accepta un set de măsuri şi mai drastice. Acceptarea acestor măsuri a fost stabilită drept precondiţie pentru plata celei de-a cincea tranşe din bailout-ul iniţial. Acesta este un adevărat caz de şantaj în opinia celor doi greci.

  • Pierderea suveranităţii economice este însoţită de atacuri fără precedent la adresa integrităţii politice şi juridice a ţării. Inspectorii UE şi FMI vizitează ţara în mod regulat, examinează situaţia şi dictează politica. Conform noului plan, emisari străini vor fi desemnaţi în cadrul principalelor ministere şi vor administra companiile care vor privatiza activele publice. Viziunea actuală promovează o disciplinare neocolonială a populaţiilor.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
Azi:
Diferență:
Ieri: 4.9250
Azi:
Diferență:
Ieri: 4.7278
Azi:
Diferență:
Ieri: 5.7274
Azi:
Diferență:
Ieri: 5.0120