Cu şase ani neîntrerupţi de creştere, cu un surplus bugetar „istoric“ şi cu numărul angajaţilor la un nivel record, economia Germaniei, cea mai mare din Europa şi către care se îndreaptă cele mai multe exporturi româneşti, este pregătită să înfrunte provocările dificile ale anului 2016.
Introducerea euro a fost cea mai inteligentă mişcare susţinută de nemţi, care le-a permis să-şi majoreze importurile în Europa şi în întreaga lume. Fiind o monedă unică în Europa, ţările mai slabe nu au mai putut să-şi deprecieze monedele naţionale pentru a se apăra de produsele germane, mult mai competitive.
Criza refugiaţilor şi tensiunile sociale pe care le creează aceasta, redu-cerea încrederii populaţiei în guvern, scandalul Volkswagen, încetinirea economiilor emergente, discordia din Uniunea Europeană şi alegeri locale sunt o parte din încercările care vor testa anul acesta tenacitatea guvernului condus de cancelarul Angela Merkel. În 2016 în cinci din cele 16 landuri nemţeşti vor fi alegeri regionale, iar în 2017 vor fi alegeri federale.
Economia Germaniei a crescut cu 1,7% anul trecut, iar motoarele de creştere au fost consumul intern puternic şi exporturile solide către SUA. Anul 2015 este al şaselea an consecutiv în care economia germană creşte. De altfel, Germania este singura ţară din zona euro care a înregistrat creştere consistentă după marea criză finan-ciară, scrie Fortune. PIB-ul s-a situat la 3.027 miliarde de euro, depăşind pentru prima dată în istorie pragul de 3.000 miliarde de euro, notează AFP.
În mediul economic general plin de incertitudini, un semn încurajator pentru Germania este că exporturile au fost înlocuite de cererea internă ca motor principal de creştere, ceea ce sugerează că numărul angajaţilor a ajuns la cel mai mare nivel de după reunificare şi dobânzile reduse încurajează consu-matorii să cheltuiască mai mult.
Consumul privat a avansat cu 1,9%, în termeni ajustaţi sezonier, şi a contribuit cu două treimi la creştere. În total, 43 de milioane de persoane aveau loc de muncă în decembrie 2015. Condiţiile economice favorabile şi muncitorii veniţi din străinătate au ajutat la creşterea numărului salariaţilor. Rata şomajului este de 6,3%, de asemenea cel mai redus nivel de după reunificarea ţării.
„Consumul a fost cel mai important motor de creştere în economia Ger-maniei. Investiţiile şi comerţul extern au ajutat, dar mai puţin“, a explicat Dieter Sarreither, preşedintele Destatis, institutul naţional de statistică al Germaniei.
O veste bună pentru consumatorii nemţi este că inflaţia a încetinit în decembrie, iar în 2015 creşterea preţurilor a fost cea mai slabă de când se ţine evidenţa acestora. Aceste lucruri înseamnă putere de cumpărare mai mare, mai ales în condiţiile în care de la începutul anului trecut a fost introdus, pentru prima dată în istorie, salariul minim pe economie, iar salariile în general au crescut.
Activitatea fabricilor germane a crescut şi ea în decembrie, la cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, sugerând că producătorii industriali nu au fost afectaţi de încetinirea pieţelor emergente, potrivit Reuters, care citează un sondaj al Markit. Industria manufacturieră contribuie cu o cincime la economie.
Exporturile au urcat în 2015 cu 5,4%, mai rapid decât în anul anterior, când au crescut cu 4%.
Însă importurile au avansat mai rapid, accelerând de la 3,7% la 5,7%. Aceasta înseamnă că exporturile au contribuit cu doar 0,2 puncte procentuale la creştere.
Au crescut şi cheltuielile bugetare cu 2,8%, mai ales din cauza costurilor legate de găzduirea celor peste un milion de refugiaţi şi imigranţi veniţi anul trecut (1,4% din totalul populaţiei).
Cu toate acestea, Germania a înregistrat în 2015 un surplus bugetar „istoric”, al doilea la rând şi dublu faţă de aşteptări, de 12 miliarde euro (0,5% din PIB). Fondurile vor fi transferate bugetului de anul acesta pentru a se rezolva problemele legate de imigranţi.
Germania şi-a adus în 2014 bugetul în echilibru pentru prima dată după 1969. Un oficial al ministerului de finanţe a caracterizat excedentul drept „istoric” deoarece este cel mai mare de după Al Doilea Război Mondial, notează The Wall Street Journal. Intenţia iniţială a fost ca surplusul bugetar să fie folosit pentru plata datoriilor.
Planurile actuale prevăd că guvernul federal va cheltui 8 miliarde de euro pe refugiaţi în 2016, potrivit The Local.de.
Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble a făcut din ceea ce el numeşte „Schwarze Null“ (adică fără datorii noi) Sfântul Graal al instituţiei sale sub conducerea sa. Însă Berlinul încă mai trebuie să acceseze pieţele de capital deoarece nu poate plăti în întregime datoriile vechi cu veniturile noi.
Agenţia de rating Fitch a confirmat la începutul acestei luni calificativul “AAA” pentru datoriile guvernului german remarcând că acestea, deşI au fost de 71,8% din PIB anul trecut, deci mult mai mari decât media de 44% din PIB pentru economiile “AAA” (ratingul maxim), sunt în scădere, iar guvernul are sufficient spaţiu bugetar pentru manevrele necesare contracarării crizei refugiaţilor fără consecinţe negative. Schaeuble intenţionează să ţină bugetul federal în echilibru şi anul acesta.
„Vrem să ne descurcăm şi anul acesta, dacă este posibil, fără datorii noi“, a spus ministrul.
Unii critici ai guvernului sunt nemulţumiţi că acesta se concentrează prea mult pe criza refugiaţilor şi neglijează alte probleme. Economia are nevoie de investiţii publice şi private mai mari, notează puternica federaţie a industiilor germane BDI.
„Avem nevoie de stimulente puternice pentru tranziţia energetică, pentru digitalizare şI transport“, a spus preşedintele BDI Ulrich Grillo.
Unii economişti sunt îngrijoraţi că încetinirea economiei chinezeşti şi incertitudinile care planează în diferite părţi ale globului ar putea frâna economia germană anul acesta punând presiuni pe industria exportatoare şi pe veniturile din taxe şi impozite.
În plus scandalul Volkswagen riscă să şubrezească situaţia financiară a celui mai mare producător auto european. Amloarea impactului crizei se va vedea, probabil, anul acesta. Volkswagen este unul dintre cei mai mari angajaţi din Germania, unde asigură în mod direct peste 270.000 de locuri de muncă. Unul din şase locuri de muncă din Germania depinde de industria auto, care contribuie cu 18% la exporturi.