După criza financiară mondială, băncile elveţiene au devenit ţinta unor campanii susţinute de mai multe guverne, printre care Statele Unite şi Germania, pentru a depista persoanele care nu plătesc taxe prin ascunderea banilor în conturi off-shore.
Guvernul elveţian a cerut băncilor să nu mai preia de la clienţi fonduri nedeclarate, iar autorităţile din Germania au cumpărat de la foşti angajaţi ai instituţiilor financiare din Elveţia informaţii privind clienţii germani. Totodată, temerile germanilor au fost accentuate de mediatizarea unor cazuri controversate în care diferite personalităţi din Germania, printre care preşedintele Bayern Munchen, Uli Hoeness, au fost acţionate în justiţie pentru evaziune fiscală prin utilizarea unui cont din Elveţia.
În acest context, tot mai mulţi germani se grăbesc să "repatrieze" banii din băncile elveţiene, însă nu folosesc canalele oficiale pentru a evita în continuare plata taxelor.
"Am prins un bărbat de 72 de ani care purta un corset de damă cu 150.000 de euro înghesuiţi în el. Într-un alt caz, un bărbat avea două scutece de adult şi ascunsese aproape 140.000 de euro între ele", a declarat pentru Bloomberg un purtător de cuvânt al autorităţilor vamale din districtul Loerrach, una dintre cele trei zone din landul Baden-Württemberg care au graniţă cu Elveţia.
Legea obligă persoanele care traversează graniţa cu mai mult de 10.000 de euro cash să declare sumele. În Germania, numărul cazurilor în care această regulă este încălcată a crescut de 11 ori în ultimii 12 ani. Pedeapsa constă în confiscarea a 10-25% din suma descoperită.
Germanii şi britanicii nerezidenţi în Elveţia deţineau în anul 2010 fonduri nedeclarate de 164 miliarde franci elveţieni (132 miliarde euro) în băncile elveţiene, potrivit estimărilor companiei de consultanţă Booz & Co.
De atunci, peste 36.000 de persoane s-au înscris în programul de amnistie fiscală instituit de autorităţile germane, prin care cetăţenii care ascuns bani în conturi off-shore se pot autodenunţa, plătind numai taxele aferente şi o amendă simbolică, fără alte complicaţii.
Anul trecut, autorităţile vamale germane de la graniţa cu Elveţia au descoperit sume nedeclarate în valoare totală de 20 milioane euro. Numai în oraşul Lindau au fost găsite sume în valoare totală de 2 milioane euro, un bărbat fiind prins cu 25.000 de euro ascunşi într-o casă din turtă dulce.
"Un cuplu de pensionari avea bani în pantofi, iar într-un alt caz cineva acunsese banii lângă bateria automobilului. Ascunderea banilor în compartimente ascunse sub haine sau în lenjeria intimă este deja un incident comun", comentează un purtător de cuvânt al autorităţilor vamale din districtul Singen, la graniţa cu Elveţia.
Evaziunea fiscală reprezintă o temă fierbinte în campania electorală pentru alegerile generale din Germania de pe 22 septembrie. Contracandidatul Angelei Merkel, Peer Steinbrueck, a criticat Elveţia într-un discurs electoral, afirmând că nu l-ar deranja să "trimită cavaleria să lupte împotriva fraudei şi evaziunii fiscale".
Germanii constituie cel mai mare grup de turişti străini în Elveţia şi îşi pot accesa cu uşurinţă conturile în timpul vacanţelor. Astfel, practica de a ascunde banii în băncile elveţiene nu se rezumă la persoanele foarte bogate, precum şeful Bayern Munchen sau fostul CEO al Deutsche Post Klaus Zumwinkel, condamnat în 2009 pentru evaziune fiscală. Evitarea taxelor a devenit un sport naţional în Germania, fiind prezentă de la dentişti la taximetrişti, a declarat pentru Bloomberg un fost oficial al Fiscului german, care a servit timp de 30 de ani.
Pe lângă banii ascunşi prin metode bizare, autorităţile vamale germane caută şi documente care să ateste existenţa unor conturi secrete. Anul trecut, ofiţerii din zona Lindau au descoperit documente în baza cărora au fost depistate coturi offshore în valoare de peste 1,3 miliarde euro, însă o parte din sume erau declarate către Fisc.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
