Preţurile cresc neabătute în Europa de Est, indiferent de ce scut anti-inflaţie folosesc băncile centrale şi guvernele, iar dobânzile continuă să urce, cu paşi foarte mari acolo unde gardienii finanţelor au acţionat ezitant. Creditul se scumpeşte. În Polonia au început deja să apară avertismente că polonezii nu se vor mai putea împrumuta şi că cererea pentru credite pentru locuinţe s-ar putea reduce cu până la 70%.
În Ungaria, unde inflaţia de peste 10% s-a instalat confortabil şi mai rapid decât s-au aşteptat experţii, iar banca centrală majorează dobânzile lună de lună de aproape un an, un sfert dintre bănci prevăd înăsprirea creditării pentru companii şi mai mult de jumătate estimează scăderea cererii pentru împrumuturi pentru locuinţe. Firmele din construcţii se plâng că din cauza preţurilor în continuă creştere, planificarea bugetului şi a achiziţiilor este aproape imposibilă.
Banca centrală a Ungariei este prima din UE care în criza declanşată de pandemie a început să acţioneze contra inflaţiei prin majorări de dobândă. Banca centrală a Poloniei a bravat mai mult timp, asigurând că inflaţia este doar temporară, dar apoi a început să urce dobânzile cu paşi mai mari decât s-au aşteptat analiştii. Banca Naţională a României a ezitat şi mai mult timp. Dobânzile mari înseamnă credit mai scump şi o frână pentru consum şi pentru creşterea economică.
În Polonia, cererea pentru credite pentru locuinţe s-ar putea reduce cu până la 70%, estimează Anton Bubiel, CEO al Rentier.io, o platformă de analize pentru piaţa imobiliară. El avertizează că polonezilor le va fi din ce în ce mai greu să se împrumute, iar unii nu vor mai avea acces la credit deloc, acestea fiind efectele înăspririi politicii monetare, adică ale luptei cu inflaţia, scrie The Warsaw Voice. „Bonitatea polonezilor după opt creşteri de dobândă şi după ce recomandările Comisiei de supraveghere financiară întră în vigoare (acestea practic obligă băncile să crească şi mai mult dobânzile pentru clienţi) se va reduce şi mai mult“, a spus Bubiel.
În comparaţie cu septembrie 2021, în multe cazuri capacitatea consumatorului de a se împrumuta a scăzut cu aproape o jumătate, a explicat el. Bubiel anticipează o diminuare a cererii pentru credite cu cel puţin 50% în ritm anualizat. Iar dacă dobânzile continuă să urce, antreprenorul nu exclude o prăbuşire a cererii cu 60-70%.
Dobânzile sunt legate de inflaţie, dar şi de creşterea economică, iar oficialii băncii centrale au spus că este probabil ca inflaţia să atingă punctul de vârf în următoarele 2-3 luni. Însă ei s-au înşelat de nenumărate ori până acum. În orice caz, consensul este că inflaţia se va menţine ridicată, poate la peste 10%, până la sfârşitul anului şi chiar mai mult.
Bubiel prezice că se va reduce şi valoarea creditului cerut de client. Aceasta nu pentru că preţurile se vor duce în jos, ci pentru că oamenii nu-şi vor mai permite decât locuinţe mici şi ieftine. Deocamdată, preţurile locuinţelor cresc - în Varşovia, preţul unui apartament nou era în aprilie cu 23% mai mare decât în anul anterior. Rentier.io a observat că chiria lunară este mai ieftină decât rata la bancă pentru un credit pentru locuinţe.
Dobânda de referinţă în Polonia este de 5,25%, iar banca centrală a promis că o va majora până când inflaţia va ajunge sub control. Unii analişti nu exclud ca dobânda de referinţă să ajungă la 8%.
În Ungaria, banca centrală a dus în aprilie dobânda cheie de la 4,4% la 5,4%. Unele modele econometrice arată că indicatorul ar putea să treacă de 8% anul viitor. Totul depine de cât de mult accelerează creşterea preţurilor.
În aprilie, inflaţia a trecut pragul de 10%, semn că şocurile războiului din Ucraina se fac simţite. Inflaţia a accelerat, în special cea la mâncare, deşi guvernul a aplicat măsuri precum plafonarea preţurilor unor alimente de bază şi carburanţilor. Plafonările îi apără pe consumatori în magazine, dar nu şi pe furnizori sau producători, care recurg la majorări de preţuri în alte locuri. Rezultatul este că nimeni nu se poate adăposti de o inflaţie exacerbată de cheltuielile electorale generoase făcute de guvern şi de o politică economică ce slăbeşte forintul. Moneda slabă îi avantajează pe exportatori ñ economia ungară este orientată spre exporturi -, dar scumpeşte importurile. În sistemul bancar, cel mai recent sondaj efectuat de banca centrală arată că 25% dintre bănci intenţionează să înăsprească condiţiile de creditare pentru companii în următoarele luni, scrie agenţia MTI. Circa 36% dintre bănci au înăsprit deja termenii împrumuturilor imobiliare comerciale, iar 65% anticipează scumpirea proiectelor rezidenţiale în condiţiile în care preţurile urcă, costul finanţării urcă şi el, iar măsurile de sprijin oferite de guvern expiră. 55% dintre instituţiile de credit prevăd o scădere a cererii pentru credite pentru locuinţe în T2 şi T3. Analiştii atrag atenţia că la sfârşitul lunii iunie expiră un program de îngheţare a dobânzilor pentru creditele ipotecare cu dobândă variabilă, iar pentru 400.000 de debitori ratele lunare se pot majora cu 20-30%.
