• Leu / EUR4.7621
  • Leu / GBP5.4436
  • Leu / USD4.2658
Business Internaţional

Noi viziuni şi noi alianţe redesenează chiar în faţa ochilor noştri harta intereselor europene. Nordul se îndepărtează de sud şi estul de vest. Nici centrul nu este stabil

Noi viziuni şi noi alianţe redesenează chiar în faţa ochilor noştri harta intereselor europene. Nordul se îndepărtează de sud şi estul de vest. Nici centrul nu este stabil

Poză de familie a preşedinţilor statelor din Grupul de la Vişegrad (de la stânga): preşedintele Poloniei Andrzej Duda, preşedintele Ungariei Janos Ader, preşedintele Slovaciei Andrej Kiska şi preşedintele Cehiei Milos Zeman.

Autor: Bogdan Cojocaru

26 nov 2018 17493

În nord, un club elitist de state creditoare a înfiinţat Noua Ligă Hanseatică, o alianţă informală de economii din UE prospere, deschise şi mai puţin centralizate, cu o orientare puternică spre responsabilitate bugetară. Diplomaţia franceză le-a reproşat că pun în pericol unitatea proiectului european. În acelaşi timp, Parisul susţine o Europă cu două viteze. O ţintă recentă a Ligii Hanseatice este Italia, o economie mare, dar considerată de la periferia zonei euro, condusă de două partide populiste care sfidează disciplina fiscală a Uniunii. De când aceste partide au venit la putere, se discută despre ameninţarea unui Italexit, acum când Brexitul a devenit o realitate. Marea Britanie va ieşi din UE pe 29 martie 2019 dacă nu cumva termenul pentru Brexit este prelungit. În est, Grupul de la Vişegrad, o alianţă de state cu democraţii cu tendinţe iliberale, face notă discordantă cu politici UE precum cele privind refugiaţii. Iar în Elveţia, care nu face parte din UE, dar este o economie integrată în circuitul comercial şi financiar european, cel mai mare partid a propus adoptarea principiului autodeterminării care ar oferi supremaţie legii constituţionale elveţiene în faţa tratatelor internaţionale în caz de conflict. Adică un fel de „legea elveţiană înainte de toate“. Elveţienii au respins duminică prin vot într-un referendum propunerea, considerată de analişti ca un pas mare spre izolaţionism de genul celui făcut de administraţia americană a preşedintelui Donald Trump, care duce o campanie „America înainte de toate“. Însă tendinţa protecţionistă rămâne şi se adaugă tendinţelor de acelaşi fel din întreaga Europă. Noi viziuni şi noi alianţe redesenează chiar în faţa ochilor noştri harta intereselor europene, după cum scrie EUobserver.

Noua Ligă Hanseatică, înfiinţată la începutul anului de miniştrii de finanţe din Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Olanda şi Suedia, provoacă nelinişte în unele dintre capitalele din zona euro, notează Financial Times, ai cărui reporteri au asistat zilele trecute la un spectacol exploziv al iritării franceze din cauza acestei alianţe. La o cină cu omologul olandez, ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire s-a folosit de prezenţa unor ziarişti, inclusiv de la FT, pentru a lansa un atac înţepător la adresa „cluburilor închise“ care ameninţă unitatea proiectului european. Atacul lui Le Maire l-a luat pe ministrul olandez şi şeful Ligii Hanseatice Wopke Bastiaan Hoekstra prin surprindere. Până atunci, Liga nu s-a mai confruntat cu astfel de durităţi. Cele opt ţări s-au aliat pentru a găsi o cauză comună în privinţa direcţiei reformelor din zona euro, preluând o ştafetă conservatoare dusă anterior de ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble. Astfel de alianţe nu sunt ceva nou în politica europeană. Însă iritarea franceză faţă de Hansa arată avansul limitat făcut de Emmanuel Macron şi de ministrul său de finanţe în sensul reformării zonei euro, spun oficiali UE. Liderii europeni sunt aşteptaţi să semneze luna viitoare un pachet de reforme mai puţin ambiţioase decât ar vrea preşedintele francez. Le Maire a mers până într-acolo încât a acuzat Liga că slăbeşte capacitatea Europei de a rivaliza cu puteri globale cum sunt SUA şi China. Intervenţia franceză riscă să amplifice anxietatea statelor mai mici, care se tem că UE nu este un proiect care le permite să influenţeze deciziile atunci când li se opun economiile din categoria grea.

Tocmai pentru a avea o voce mai puternică în corul european, statele estice Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria se folosesc de o alianţă mai veche, Grupul de la Vişegrad (V4). Luna aceasta, ministrul de finanţe maghiar Peter Szijjarto şi omologul ceh Tomas Petricek au subliniat importanţa cooperării în cadrul V4 - „cea mai eficientă şi unită alianţă din UE“, care dă o forţă mai mare membrilor săi în apărarea intereselor lor. Szijjarto i-a mulţumit Cehiei pentru că a luat apărarea Ungariei în Parlamentul European în septembrie cu ocazia votului pentru lansarea unor proceduri extraordinare contra Ungariei, care ar ataca valorile de bază ale UE.

În Elveţia, duminică, alegătorii au respins la un referendum o iniţiativă de „autodeterminare“ care ar fi făcut ca legea elveţiană să aibă întâietate în faţa tratatelor internaţionale. Susţinătorii iniţiativei, lansată de cel mai mare partid, ultraconservatorul şi euroscepticul Partid Popular, spun că acordurile globale ar trebui renegociate sau abolite dacă contravin rezultatelor referendumurilor interne.

Proiectul este consecinţa unui referendum din urmă cu cinci ani privind imigraţia, când majoritatea elveţienilor s-au opus imigraţiei în masă şi au cerut introducerea de cote pentru străini. Cotele ar fi contravenit tratatelor internaţionale existente între Elveţia şi UE.

Comisia Europeană a intervenit prompt sem­nalizând că introducerea cotelor ar încălca libertatea de mişcare garantată de tratatele semnate de cele două părţi şi ar pune în pericol relaţiile comerciale.

Elveţia, deşi nu este membru al UE, a adoptat o mare parte din politicile UE, inclusiv libertatea de mişcare şi zona cu graniţe deschise Schengen, pentru a primi acces la piaţa unică europeană.

Astfel, după lungi discuţii şi contrar constituţiei elveţiene, iniţiativa nu a devenit niciodată lege, se arată într-o analiză a ING. În schimb, guvernul a insistat pe reglementări care dau prioritate muncitorilor elveţieni în anumite sectoare ale economiei cu cele mai ridicate rate ale şomajului.

Susţinătorii iniţiativei spun că este necesară schimbarea pentru consolidarea sistemului unic de democraţie directă al Elveţiei, care, asigură ei, aduce prosperitate, libertate şi securitate, scrie lenews.ch.

Relaţiile dintre UE şi Elveţia sunt reglementate de circa 120 de tratate bilaterale. Un vot pozitiv în referendumul pentru autodeterminare ar fi însemnat înrăutăţirea relaţiilor Elveţiei cu UE.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7621
Diferență: 0,0105
Ieri: 4.7616
Azi: 4.2658
Diferență: 0,4853
Ieri: 4.2452
Azi: 5.4436
Diferență: -0,1211
Ieri: 5.4502
Azi: 4.2197
Diferență: 0,2518
Ieri: 4.2091