Business Internaţional

Noile reguli de bailout bancar: Acţionarii şi creditorii vor fi primii care vor plăti dacă băncile din zona euro falimentează, iar deponenţii bogaţi doar în cazuri extreme

Noile reguli de bailout bancar: Acţionarii şi creditorii vor fi primii care vor plăti dacă băncile din zona euro falimentează, iar deponenţii bogaţi doar în cazuri extreme

Foto: AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

27.06.2013, 20:50 1424

„Pentru prima dată am con­venit un bail-in (forţarea acţio­­narilor şi creditorilor să suporte pierderi - n.red.) sem­ni­ficativ pentru a pro­teja plă­titorii de taxe“, a declarat ministrul olan­dez de finanţe Jeroen Dijsselbloem după dis­cuţii maraton încheiate ieri-di­mineaţă. Dijssel­bloem este şi preşedintele Euro­group, grupul miniştrilor de finanţe din zona euro.

Criza pornită din sistemul bancar a împins în ultimii ani mai multe state europene în pragul falimentului. De aceea guvernele vor să împartă povara restructurării sau desfiinţării băncilor cu proprietarii şi creditorii lor, iar noile reguli consfinţesc tocmai aceasta. Arhitecţii noilor reglementări speră, de asemenea, că o legislaţie clară şi uniformă va determina băncile să fie mai prudente în faţa riscurilor şi va preveni apariţia unor turbulenţe precum cele cauzate în ultimul an de pierderile suportate de investitorii şi deponenţii băncilor din Spania şi Cipru, scrie The Wall Street Journal.

Depozitele mai mici de 100.000 de euro vor fi întotdeauna protejate

Miniştrii au stabilit ieri că depozitele mai mici de 100.000 de euro - limita garantării în UE - vor fi întotdeauna protejate, în timp ce com­paniile mici şi mijlocii şi persoanele fizice cu depozite mai mari vor suporta pier­deri doar în cazurile grave şi după ce acţio­narii şi creditorii şi-au plătit contribuţia. Statele vor avea o oarecare flexibilitate în a decide când şi cum vor fi obligaţi creditorii să suporte pierderi, notează agenţia Thomson Reuters. Ca un strat suplimentar de protecţie pentru plătitorii de taxe, guvernele trebuie să înceapă să constru­iască cu banii băncilor fonduri speciale care să finanţeze bailou­turile sau falimentele instituţiilor bancare (fonduri de salvare sau de rezoluţie - n.red.).

Pierderile la care sunt forţaţi acţionarii, creditorii şi deponenţii pot ajunge la 8% din totalul pasivelor băncii. Doar după acest prim pas guvernul poate interveni cu un bailout finanţat de fondurile de salvare sau de la buget. Dar acesta nu poate depăşi 5% din pasivul băncii.

Statele vor putea prelua participaţii la bănci

Regulile le dau în mod clar statelor dreptul de a prelua, plătind cu bani de la buget, participaţii la băncile falimentare, dar numai în „circumstanţe extraordinare“ şi dacă această măsură este considerată esen­ţială pentru menţinerea stabilităţii siste­mului bancar şi prevenirea contaminării, potrivit EUobserver. Astfel de excepţii sunt supuse aprobării Comisiei Europene.

Ministrul suedez de finanţe Anders Borg apreciază că acordul le oferă statelor posibilitatea de a lua participaţii la cele mai mari bănci ale lor.

„Este un grad rezonabil de flexibilitate în privinţa consolidării capitalului băncilor“, a afirmat Borg.

Negocierile reprezintă un compromis între propunerea unui grup de state condus de Franţa, Suedia şi Marea Britanie ca autorităţile naţionale să aibă suficientă autonomie pentru a decide dacă şi cum să salveze băncile şi ideea altor ţări, printre care Germania, Finlanda şi Olanda, de a avea reguli standard la nivelul UE.

ESM va putea recapitaliza direct băncile, dar doar pentru protejarea depozitelor

Ministrul francez de finanţe Pierre Moscovici susţine că guvernul său a obţinut „ce a vrut“ de la negocieri asigurându-se că fondul permanent de bailout al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate (ESM), va fi putea fi folosit pentru reca­pitalizarea directă a băncilor din zona euro.

La fond se poate apela doar pentru protejarea deponenţilor, şi nu a acţionarilor sau creditorilor băncilor şi numai dacă guvernele naţionale au rămas fără bani. „Nu ar fi fost coerent ca pe de o parte să stabileşti un mecanism direct de recapitalizare prin ESM, iar pe de alta să excluzi ESM din jocul flexibilităţii“, a spus Moscovici. Săptămâna trecută miniştrii de finanţe din zona euro au convenit să aloce 60 miliarde euro din fondurile ESM pentru recapi­talizarea directă a băncilor. Statele bogate precum Germania şi Finlanda au depus eforturi mari pentru a face cât mai dificil posibil pentru statele mai sărace să acceseze fondul de salvare. Acordul la care au ajuns miniştrii este descris de presă ca fiind „un efort de căpătâi pentru consolidarea baricadelor naţionale peticite ridicate în calea falimentelor bancare“ (Financial Times) sau o înţelegere care dă „credibilitate nouă“ eforturilor Europei pentru construirea unei uniuni bancare (Associated Press).

Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble, mentorul cancelarului Angela Merkel, descrie rezultatul negocierilor ca fiind „un pas important“ în construirea unei uniuni bancare în zona euro.

Guvernele vor negocia noile reguli cu membrii Parlamentului European. Acestea ar trebui să intre în vigoare până în 2018.

Însă una dintre cele mai spinoase probleme privind uniunea bancară, aceea dacă o autoritate unică – „călăul“ - sau sta­tele vor decide restructurarea sau închiderea unei bănci, nu a fost rezolvată. Germania nu va permite, probabil, nicio decizie înainte de alegerile din septembrie, prin care cancelarul Angela Merkel vrea să obţină un nou mandat de cancelar.

Ce spun miniştrii de finanţe despre noile reguli de bailout bancar

Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup: „Este o mutare majoră de la mijloacele publice, de la banii plătitorilor de taxe, înapoi la chiar sistemul financiar care de acum va deveni într-o măsură foarte mare responsabil cu rezolvarea propriilor probleme“.

Wolfgang Schaeuble, ministrul german de finanţe: „Discuţiile au fost lungi, chiar dificile şi intense. Este un pas important. Progresăm pas cu pas“.

Michael Nooan, ministrul irlandez de finanţe: „Bail-in (implicarea acţionarilor, creditorilor şi deponenţilor) este de acum regula. Regulile pun capăt hazardului moral consfinţind că băncile vor avea de suferit înainte ca guvernul să ajute. Este o schimbare revoluţionară în modul în care băncile sunt tratate“.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 28.06.2013

AFACERI DE LA ZERO