Nu pare să existe nicio legătură între Ucraina, care se pregăteşte de un atac rusesc, şi inflaţia care creşte în forţă în întreaga Europă, însă creşterea a fost exacerbată de un deficit de gaze naturale, şi astfel de preţuri mai mari la energie, despre care mulţi cred că este indus de Kremlin pentru a slăbi unitatea Vestului cu privire la Ucraina, scrie Deutsche Welle.
Gazoductul Nord Stream 2 (NS2) care duce gazele ruseşti către consumatorii germani este un element vital în această matrice complexă şi fluidă. Deci, cine are de câştigat şi cine de pierdut dacă acest proiect controversat este abandonat?
Experţii spun că NS2 nici nu trebuie să existe pentru ca Gazprom să trimită gaze către Europa. „Există capacitate din plin pe rutele existente, dar Kremlinul a decis de multă vreme să exacerbeze criza de gaze din UE refuzând să rezerve capacitate adiţională dincolo de nivelurile contractate pe aceste rute“, arată Benjamin L. Schmitt, cercetător la Universitatea Harvard.
În faţa presiunii americanilor de a se folosi de autorizarea NS2 pentru a opri Rusia de la a invada Ucraina şi opoziţiei partidului ecologist faţă de proiect, Berlinul se află într-o situaţie delicată.
„Aş spune că Germania ar suferi cel mai mult de pe urma suspendării pe termen mai lung a NS2“, arată Anna Mikulska de la Center for Energy Studies din cadrul Rice University. „Ţara nu ar avea acces direct la gazele din Rusia şi nici nu se poate gândi să devină un hub de gaze pentru regiune“.
Alţii au altă părere. „Germania nu ar fi semnificativ afectată de stoparea NS2 pentru că proiectul nu ar aduce volume noi semnificative de gaze pe piaţa ţării“, a explicat Schmitt.
Albrecht Rothacher, autor al „Putinomics. How the Kremlin Damages the Russian Economy“, arată că cei mai mari perdanţi vor fi consumatorii germani şi cei austrieci.
Ţările europene nu ar resimţi un impact semnificativ de pe urma unei posibile anulări a NS2 pentru că acestea pot obţine gazele de care au nevoie prin gazoductele existente, spun experţii.
Statele Unite ar putea avea în schimb de câştigat de pe urma diviziunilor politice din interiorul UE, ca şi China, care a început deja să achiziţioneze infrastructură est-europeană.
Polonia şi Ucraina câştigă în prezent comisioane de tranzit pe care Gazprom le plăteşte pentru livrarea de gaze prin reţele acestora către Europa occidentală.
„Din toate părţile şi acţionarii implicaţi, cel mai mare perdant de pe urma suspendării NS2 ar fi Kremlinul lui Putin“, crede Schmitt. Ar fi o înfrângere politică însemnată pentru Kremlin, deşi costurile financiare nu ar fi atât de ridicate.
Cum ar fi afectat gigantul rus Gazprom? Suspendarea NS2 ar fi un semnal clar pentru rivalii Gazprom de pe piaţa rusească a gazelor, ca Rosneft şi Novatek, să atace poziţia acestuia în zona de exporturi.
Totuşi, Mikulska spune că strategia lui Putin a dat probabil greş. „Nu este vorba doar de amânare, dar, în plus, Gazprom nu a putut profita de pe urma preţurilor foarte ridicate ale gazelor de pe piaţa europeană“, arată Mikulska.
Există de asemenea posibilitatea ca Gazprom să nu fi avut suficiente gaze de trimis către Europa, iar acest lucru afectează compania şi mai mult, indicând că aceasta nu are capacitatea de a deveni Arabia Saudită a gazelor pentru Europa, slăbindu-i astfel poziţia de negociere şi cea geopolitică, a concluzionat Mikulska.
