La aproape doi ani după ce Donald Trump a lansat primele salve într-un război comercial mondial, un declin al sectorului manufacturier şi al investiţiilor apasă puternic asupra economiei mondiale, băgând frica în companii şi lansând pieţele financiare într-o goană după refugiu.
De acum doi ani, perspectivele economiei mondiale s-au deteriorat. Creşterea de 3,8% din 2017 este aşteptată de OCDE să coboare la 2,9% în 2019. La nivel mondial, povestea este aceeaşi: sectoare precum cel manufacturier, cu expunere puternică la evenimentele mondiale, sunt în recesiune sau aproape de recesiune, în timp ce restul economiilor sunt susţinute de pieţe ale muncii şi cheltuieli de consum încă relativ solide.
În Europa, boom-ul din 2017 a slăbit în 2018 cu sectorul industrial încetinind rapid, în frunte cu Germania.
Comenzile fabricilor germane au consemnat o nouă scădere în august, agravând declinul industrial ce a împins cea mai mare economie europeană în pragul recesiunii, potrivit Bloomberg.
Cererea a scăzut cu 0,6% faţă de iulie, comenzile interne prăbuşindu-se cu 2,6%. În termeni anuali, comenzile au fost în scădere în ultimele 15 luni.
Perspectivele economice ale Germaniei rămân nesigure pe fondul riscului în creştere ca un Brexit dur să arunce Marea Britanie adânc în criză şi al intensificării războiului comercial.
Banca centrală germană nu este sigură că un consum privat robust şi un sector solid al construcţiilor vor putea compensa slăbiciunea industriei în trimestrul trei.
În SUA, începând cu a doua parte a anului 2018 activitatea sectorului manufacturier şi investiţiile companiilor au început să încetinească până la un declin în al doilea trimestru al acestui an. Indicele US Institute for Supply Management a încetinit constant în aceeaşi perioadă, contractându-se în august şi septembrie, notează Financial Times.
Rata ocupării forţei de muncă a avansat sub aşteptări luna trecută, iar creşterea salariilor a încetinit, deşi rata şomajului a atins un minim pe 50 de ani. Cifrele se adaugă semnelor că politica comercială a lui Trump şi problemele externe ameninţă să slăbească creşterea celei mai mari economii a lumii, potrivit The Independent.
Iar economiştii se aşteaptă ca tendinţa de încetinire să se accentueze. Un sondaj al National Association for Business Economics arată că creşterea PIB-ului american va coborî sub 2% anul viitor pentru prima dată din 2016. Deşi cei 54 de economişti chestionaţi nu se aşteaptă încă la o recesiune, aşteptările sumbre reprezintă ultimul exemplu că o încetinire nu mai reprezintă o simplă aşteptare, ci este ceva real, de durată, scrie CNN.
În China, premierul Li Keqiang a recunoscut luna trecută că „este foarte dificil“ ca economia ţării să crească în linie cu rata de creştere anuală a guvernului, de 6-6,5%, invocând un „context internaţional complicat“, potrivit Financial Times.
Intensificarea războiului cu SUA a afectat exporturile şi investiţiile producătorilor, cel mai puternic impact al noilor tarife urmând probabil să fie resimţit în ultimul trimestru al acestui an şi primul trimestru al anului viitor, trăgând creşterea PIB „sub 6%“, potrivit UBS.
Norii negri care se adună deasupra comerţului, investiţiilor şi sectorului manufacturier nu afectează însă serios gospodăriile. Şomajul se află la minime pe termen lung în multe economii avansate, iar cu veniturile reale în creştere cheltuielile consumatorilor stăvilesc forţele recesioniste. Rata şomajului din SUA a atins un minim pe 50 de ani în septembrie, nivelul celei din Marea Britanie se situează la un minim pe 45 de ani, iar în zona euro rata de 7,4% din august a reprezentat un minim pe 11 ani.
Această soliditate, care s-a transferat în finanţele gospodăriilor chiar într-o perioadă în care companiile sunt într-o grevă a investiţiilor, îl face pe Adam Posen, preşedinte al Institutului Peterson pentru Economie Internaţională, să anticipeze că lumea nu va intra probabil în recesiune ca urmare a şocurilor comerciale înregistrate din 2018.
„Şocul comercial extern nu este suficient de puternic“, a declarat acesta pentru Financial Times.
Băncile centrale din întreaga lume au o poziţie similară, însă peste tot există temeri că politica monetară nu va oferi stimulente eficiente dacă declinul industrial se accelerează.
Mesajul Fondului Monetar Internaţional de după reuniunea anuală de săptămâna viitoare va fi probabil că războiul comercial are efecte serioase asupra economiei mondiale, riscând să genereze un declin mai puternic. Dacă restrângerea tarifelor şi reechilibrarea globalizării nu vor fi posibile, ţările va trebui să vină cu stimulente fiscale mai solide dacă vor putea.
catalina.apostoiu@zf.ro
