Business Internaţional

Norii negri se adună deasupra zonei euro, iar experţii se tem că revenirea în forţă a pandemiei va cauza o recesiune dublă. BCE este pe poziţii de luptă. „De la accelerarea pe care am observat-o în vară, revenirea a fost neuniformă, incertă şi incompletă şi acum riscă să-şi piardă din forţă“

Norii negri se adună deasupra zonei euro, iar experţii se tem că revenirea în forţă a pandemiei va cauza o recesiune dublă. BCE este pe poziţii de luptă. „De la accelerarea pe care am observat-o în vară, revenirea a fost neuniformă, incertă şi incompletă şi acum riscă să-şi piardă din forţă“

Christine Lagarde, preşedinta BCE, a cerut guvernelor din zona euro să ajute mai mult prin stimulente fiscale şi mai puţin prin împrumuturi în condiţiile în care efectele fricii cauzate de recesiune s-ar putea simţi mult timp de acum încolo

Autor: Bogdan Cojocaru

25.10.2020, 21:03 2157

Un nou val al pandemiei mătură Europa, iar germanii îşi fac din nou provizii hamsterşti - cumpără în cantităţi neobişnuit de mari hârtie igienică şi dezinfectanţi. Sectorul privat a crescut în octombrie pentru a patra lună la rând, însă serviciile s-au contractat, semn că cea mai mare economie europeană funcţionează în două viteze.

În Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, activitatea de afaceri a scăzut mai mult decât s-a anticipat, frânând revenirea din recesiunea cauzată de măsurile de lockdown. Din disperare, companiile au tăiat preţurile chiar dacă costurile au crescut. Rata de angajare s-a micşorat, la fel şi încrederea.

Economia europeană este din nou în impas, iar Banca Centrală Europeană se vede în postura de salvator de urgenţă. Cei mai mulţi economişti intervievaţi de Bloomberg apreciază că instituţia va răspunde noilor provocări mărind stimulentele monetare până la sfârşitul anului. Strategii de la ING scriu că săptămâna viitoare banca centrală a zonei euro ar putea netezi drumul pentru a arunca pe pieţe şi mai mult stimul în decembrie „fără a da cărţile pe faţă“. Ei consideră că cel mai probabil BCE va suplimenta vechiul program de achiziţii de obligaţiuni din sectorul public (PSPP), adică de datorii emise de guvernele zonei euro şi de agenţiile şi instituţiile europene. BCE mai are la îndemână un alt instrument de stimulare economică prin politica monetară, mai nou, Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (PEPP), însă analiştii de la ING cred că este mai puţin probabil ca acesta să fie modificat. Alţii spun că tocmai cu acest instrument, de 1.350 de miliarde de euro, BCE va merge înainte adăugându-i în decembrie 500 de miliarde de euro. Analiştii de la Nomura văd BCE acţionând în martie 2021, adăugând 400 de miliarde de euro la PEPP. Până atunci, banca va grăbi achiziţiile de active.

Cei mai mulţi strategi consideră că la următoarea şedinţă de politică monetară, de joi, Consiliul Guvernator va menţine dobânzile, preferând să evalueze pagubele cauzate economiei de pandemie. Câţiva se aşteaptă ca preşedinta Christine Lagarde să semnaleze că BCE pregăteşte mai mult ajutor. Franţuzoaica, fost director general al FMI, a explicat zilele trecute că noul val de infectări cu SARS-CoV-2 a venit mai devreme decât au anticipat experţii şi reprezintă un risc clar pentru perspectivele economice. „A venit mai devreme şi din acest punct de vedere ne-a surprins. Nu este deloc de bine“, a spus Lagarde săptămâna trecută. Al doilea val al pandemiei din Europa, aşteptat de experţi în noiembrie sau decembrie, loveşte cu putere în special în Franţa, iar restricţiile cu care răspund guvernele amplifică incertitudinile şi erodează recuperarea, a precizat Lagarde într-un interviu pentru ziarul francez Le Monde. „De la accelerarea pe care am observat-o în vară, revenirea a fost neuniformă, incertă şi incompletă şi acum riscă să-şi piardă din forţă“, a afirmat ea. „Opţiunile din cutia noastră cu scule nu s-au epuizat. Dacă trebuie făcut mai mult, vom face mai mult.“

Din cauza revenirii în forţă a pandemiei, experţii apreciază că a crescut pericolul unei recesiuni duble. Pentru ING, creşterea acestui pericol este „evidentă“. Însă analiştii de acolo nu se grăbesc să estimeze o contracţie semnificativă a economiei zonei euro în trimestrul patru. Aceasta deoarece activitatea sectorului manufacturier şi-ar putea continua creşterea mulţumită cererii puternice din China. Cu toate acestea, spun experţii de la ING, creşterea PIB de 3,1% în ritm trimestrial prognozată de BCE în septembrie pentru trimestrul patru „pare mult prea optimistă“. Deocamdată, nici BCE nu are motive să se grăbească. Până acum a cheltuit mai puţin de jumătate din banii alocaţi programului de urgenţă, iar proiecţiile economice actualizate nu vor fi disponibile mai devreme de decembrie. Acestea vor oferi o idee despre traiectoria economiilor în 2023 şi vor ajuta BCE să calculeze de cât ajutor este nevoie.

Cel mai probabil, „BCE va confirma că este pregătită să relaxeze şi mai mult politica, dar o decizie încă nu este necesară“, spune Kristian Toedtmann, economist la banca germană DekaBank. „În pregătirea şedinţei din decembrie se va da mai multă atenţie perspectivelor economice şi proiectării unui pachet de măsuri adecvat.“ Injecţiile de cash ale BCE au ca scop ajutarea guvernelor zonei euro să se împrumute la costuri scăzute ţinând jos yieldurile obligaţiunilor. Guvernele au nevoie de mai multă finanţare de pe pieţe, şi cît mai ieftină, pentru a-şi alimenta propriile programe de stimulate economică şi de protejare a locurilor de muncă. Italia beneficiază din plin de eforturile BCE, reuşind să se împrumute săptămâna trecută cu obligaţiuni cu scadenţa la zece ani la unele dintre cele mai mici costuri din istorie.

În prezent, toate obligaţiunile suverane germane se tranzacţionează cu yielduri negative, ceea ce înseamnă în teorie că investitorii plătesc statul german pentru ca acesta să le ia banii. Lagarde a cerut de la statele zonei euro să ajute mai mult prin stimulente fiscale şi mai puţin prin împrumuturi în condiţiile în care efectele fricii cauzate de recesiune s-ar putea simţi mult timp de acum încolo. „Norii negri se adună deasupra economiei zonei euro, iar BCE va trebui să conştientizeze acest lucru“, spune David Powell, economist la Bloomberg Economics. Randall Kroszner, fost guvernator al Rezervei Federale americane, a avertizat că lumea trebuie să se pregătească de un drum lung şi greu, cu băncile centrale neputând să facă mai mult decât au făcut până acum. El a atenţionat, cu privire la următoarea mişcare a BCE, că efectele suplimentării programelor de stimulare se vor diminua în timp, aşa cum s-a întâmplat cu cele ale dobânzilor negative.

AFACERI DE LA ZERO