Comisia Europeană a propus lansarea a două noi instrumente financiare cu o putere totală de 55 miliarde de euro pentru susţinerea reformelor din statele membre ale UE şi a investiţiilor în ţările membre lovite de crize financiare, relatează Reuters.
Planul, care detaliază propuneri făcute luna trecută, survine în contextul în care turbulenţele create recent pe pieţe de instabilitatea politică din Italia au reaprins temerile privitoare la viitorul euro. Potrivit noului plan, care are nevoie de aprobarea a 27 de state ale UE, 25 miliarde de euro vor fi disponibili pentru ţările care se lansează în reforme structurale convenite cu Bruxelles-ul. Finanţarea, care va proveni din bugetul de 1.100 mld. euro prevăzut de UE, va fi accesibilă tuturor statelor membre, dar cea mai mare parte va merge numai către cele 19 ţări membre ale zonei euro.
A doua facilitate, denumită European Investment Stabilization Function, va oferi până la 30 miliarde de euro sub formă de credite statelor membre care suferă un „şoc asimetric”, definit drept o criză economică neaşteptată care generează o creştere puternică a şomajului.
Facilitatea ar urma să fie utilizată de state care au încă acces la finanţarea de pe piaţă. Cele care o pierd ar urma să beneficieze în continuare de susţinere dintr-un fond mult mai mare administrat de Mecanismul European de Stabilitate. Banii pentru credite ar urma să fie obţinuţi de UE de pe pieţe, folosind bugetul UE drept garanţie. Creditele respective ar urma să nu fie purătătoare de dobândă. Costul finanţării de pe pieţe ar urma să fie acoperit de statele UE.
A doua facilitate, EISF, este menită a constitui un prim pas către satisfacerea ambiţiosului obiectiv al preşedintelui francez Emmanuel Macron ca zona euro să-şi dezvolte propria ìcapacitate fiscalăî, potrivit Financial Times.
Însă înainte de a fi supranumită “Bazooka Macron”, preşedintele va dori să analizeze mai îndeaproape designul şi capacitatea instrumentului care la primă vedere nu satisface cererile francezilor.
EISF nu este un fond pentru zile negre în sensul clasic cerut de francezi şi alţi economişti. În al doilea rând, Macron nu a lansat niciodată o cifră exactă, dar şi-a repetat dorinţa ca fondul să se situeze la ìcâteva procenteî din PIB-ul zonei euro. La 30 mld de euro, EISF reprezintă un modest procent de 0,2% din economia blocului.
Poate că noul instrument nu este pe măsura visurilor lui Macron, dar preşedintele are motive să nu respingă de-a dreptul oferta Bruxelles-ului.
Între cerinţe opuse, din partea nordicilor care au respins necesitatea oricărui instrument exclusiv pentru zona euro, şi sudici care cred că Bruxelles-ul trebuie să facă mai mult pentru temperarea temerilor economice, noua propunere încearcă să ajungă la un echilibru dificil.
Orice proiect mai ambiţios ar necesita “o puternică voinţă politică şi consens”, potrivit Comisiei.
