Există o nouă ordine europeană pe piaţa obligaţiunilor. Vestul decade, în timp ce investitorii îşi îndreaptă tot mai mult atenţia către Europa de Est, urmărind pieţele obligaţiunilor guvernamentale ale acestor stat.
Astfel, Ungaria, Bulgaria şi Lituania au devenit destinaţii de top datorită perspectivelor economice şi fiscale în ameliorare şi a randamentelor atractive. Nici România nu este ignorată, dar este mai riscantă, scrie Bloomberg.
Yieldurile titlurilor americane de Trezorerie cu scadenţa la zece ani, reperul pentru costurile de finanţare ale ţării, au crescut în ultimele zile la cel mai ridicat nivel de după 2007. Obligaţiunile cu aceeaşi scadenţă ale Germaniei sunt la maximul ultimilor 17 ani. În general titlurile de datorie ale economiilor vest-europene din zona euro cresc.
De obicei, yieldurile mai mari fac obligaţiunile mai atractive. Însă creşterea lor poate reflecta creşterea riscurilor. Însă în prezent pe pieţele occidentale ale obligaţiunilor se întâmplă ceea ce în limbaj tehnic se cheamă sell-off, vânzări masive de active care durează de câteva luni. Investitorii sunt nervoşi. În Europa de Vest, Belgia şi Franţa inspiră cea mai mare neîncredere.
În schimb, aprecierea obligaţiunilor guvernamentale din Europa de Est face parte dintr-un proces care durează de un deceniu. Ţările din sudul Europei care au fost cândva centre de criză, precum Spania şi Portugalia, au recuperat decalajul, iar diferenţele de randament faţă de obligaţiunile guvernamentale germane au scăzut drastic, obligând investitorii aflaţi în căutare de randament să exploreze noi pieţe.
Dickie Hodges, managerul fondului Nomura Global Dynamic Bond Fund, a declarat pentru Bloomberg că în cadrul expunerii europene, fondul pe care-l conduce deţine în prezent numai titluri de datorie guvernamentală din Europa de Est.
Aceste active au ajuns la cea mai mare pondere pe care a administrat-o vreodată în cariera sa.
Bulgaria este deosebit de populară în rândul investitorilor. Ţara, care a aderat la zona euro în acest an, are un rating BBBplus pentru obligaţiunile pe 10 ani, cu un randament cotat de Fitch la 4,40% – cu aproape 90 de puncte de bază peste cel al obligaţiunilor guvernamentale germane. Bulgaria a obţinut acest rezultat menţinând raportul datorie publică/PIB la doar 30% – mai puţin de jumătate din media UE – şi înregistrând creştere economică solidă. Pe baza indicatorilor de îndatorare, Hodges afirmă că randamentul obligaţiunilor bulgare pe 10 ani ar trebui să fie sub cel al titlurilor germane (Bund).
În ceea ce priveşte Ungaria, alegerile din aprilie au pus capăt guvernării neortodoxe de şaisprezece ani a lui Viktor Orbán, iar noul cabinet şi-a stabilit obiectivul de a adopta moneda euro până în 2030. În acest context, deficitul bugetar urmează să fie redus de la nivelul actual de 7,5% la 3% din PIB, în timp ce banca centrală promovează o politică monetară mai restrictivă. Volumul obligaţiunilor guvernamentale ungare deţinute de investitori străini a atins un maxim istoric în luna iulie.
Şi statele baltice evoluează bine. Obligaţiunile guvernamentale denominate în euro ale Letoniei şi Lituaniei au avut cele mai bune rezultate în acest an, conform indicelui Bloomberg pentru datoria suverană. Cu toate acestea, investiţiile în Europa de Est nu sunt lipsite de riscuri, având în vedere provocările generate de volatilitatea monedelor locale, lichiditatea mai scăzută a pieţei şi expunerea la piaţa energiei. România, de exemplu, se află încă la distanţă mare de adoptarea monedei euro, din cauza poverii tot mai mari a datoriei publice şi a crizei politice. Însă David Zahn, strateg de investiţii la Franklin Templeton, include în portofoliul său obligaţiuni guvernamentale româneşti, bulgare şi poloneze. El consideră că titlurile din această regiune – dacă sunt gestionate prin dimensionarea adecvată a poziţiilor – reprezintă instrumente excelente de diversificare, al căror risc este compensat în mod corespunzător de piaţă.
