Le Monde, considerat cel mai de încredere ziar francez, rezumă simplu situaţia în care s-au trezit europenii: „Europa se află în faţa unei provocări istorice“.
La München, în Germania, o ţară în criză guvernamentală care a intrat pe ultima sută de metri a alegerilor parlamentare anticipate, europenii au primit la sfârşitul săptămânii trecute de la vicepreşedintele SUA JD Vance o supradoză din ceea ce The Wall Street Journal numeşte „şocul Trump“. Prin critici şi atacuri asupra aliaţilor Americii, oficialul a făcut clară fracturarea relaţiilor transatlantice.
Vance şi-a livrat mesajul la o conferinţă cu tradiţie despre securitate, iar ceea ce a spus el nu a avut nimic de-a face cu securitatea. Astfel, conferinţa nu şi-a dezminţit renumele de loc de unde vin mesaje istorice. Acolo, în 2007, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Rusia nu va accepta niciodată un rol subordonat în noua ordine mondială.
Această nouă ordine mondială provoacă dezordine în Europa. Anterior conferinţei de la München, preşedintele american Donald Trump a făcut clar că SUA au iniţiativa terminării războiului din Ucraina şi puterile europene vor fi doar spectatoare. Preşedintele Emmanuel Macron a reacţionat preluând iniţiativa europeană şi organizând luni la Paris, la palatul l’Elysée, un summit european de urgenţă prezentat ca „informal“ pe teme de securitae şi pentru discuţii despre Ucraina. E o recunoaştere că Europa se confruntă cu încă o criză.
Însă la reuniune au fost invitaţi doar liderii „principalelor ţări europene“, după cum a declarat ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot. Este vorba de reprezentanţii Germaniei, Marii Britanii, Spaniei, Italiei, Poloniei, Olandei, Danemarcei, de secretarul general al NATO şi de preşedinţii Consiliului European şi Comisiei Europene. Un obiectiv al summitului - organizat înainte de o întâlnire la nivel înalt între reprezentanţi ai SUA şi Rusiei considerată un pas important spre negocieri pentru terminarea războiului din Ucraina, pas făcut fără participarea Europei - a fost întărirea unei poziţii comune.
Nu au fost invitate statele de la periferia UE, ceea ce a amintit de o altă idee a lui Macron, una considerată controversată mai ales în Europa de Est, cea a unei Uniuni Europene cu două viteze, cu un nucleu dur în care integrarea europeană avansează mai rapid, şi periferia, care urcă mai încet. O altă idee de-a lui Macron pe care situaţia actuală a readus-o în actualitate este crearea unei armate comune europene, separată de cea a NATO.
Franţa, din poziţia de cea mai mare putere militară a UE, ar avea un rol principal, dat şi de faptul că industria de apărare franceză este una dintre cele mai mari din Europa. Iniţiativele lui Macron sunt considerate de unii analişti ca mai degrabă dăunătoare unităţii şi solidarităţii UE. Una din primele reacţii la summitul de la Paris a venit din partea guvernului de la Budapesta.
Ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó, care a declarat că lideri europeni „prorăzboi şi anti-Donald Trump“ se întâlnesc acolo pentru a încerca să împiedice obţinerea păcii în Ucraina. Oficialul a făcut aceste afirmaţii la Astana, unde s-a întâlnit cu omologul din Kazahstan Murat Nurtleu. Szijjártó a mai explicat că inaugurarea preşedintelui SUA Donald Trump a creat o realitate complet nouă în politica globală de care vor beneficia atât Ungaria, cât şi Kazahstan.
În noaptea de duminică spre luni a avut loc un atac cu drone asupra conductei prin care Kazahstan exportă, prin Rusia, petrol către Uniunea Europeană. Anunţul a fost făcut de operatorul oleoductului. Se presupune că dronele au fost ucrainene. Fluxul de petrol kazah prin conductă a fost încetinit. Kazahstan şi-a găsit în Ungaria un client pentru această materie primă. Înainte de reuniunea de la Paris, premierul Marii Britanii Keir Starmer a declarat că ţara sa este pregătită să trimită soldaţi britanici în Ucraina pentru menţinerea păcii, aceasta pentru a împiedica Rusia să mai atace şi ca pacea să nu fie doar una temporară.
Şi guvernul Suediei s-a arătat dispus să trimită trupe în Ucraina în cadrul unei forţe de menţinere a păcii. Dar mai întâi „trebuie să negociem o pace justă şi durabilă care să respecte dreptul internaţional şi care să respecte Ucraina“, a spus Maria Malmer Stenergard, ministrul de externe suedez.
Germania, însă, consideră premature discuţiile despre un astfel de subiect. O poziţie similară a adoptat şi Polonia. Varşovia, în relaţii mai bune cu Washingtonul decât alte capitale europene, s-a arătat reticentă şi faţă de ideea evocată de Kiev de construire a unei armate europene unite. Preşedintele Cehiei Petr Pavel, militar de carieră şi fost oficial al NATO, crede că Europa ar trebui să negocieze cu SUA întărirea pilonului european al alianţei nord-atlantice, care ar putea fi folosit „doar pentru operaţiuni europene“.
Între timp, prin purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe al Rusiei Maria Zakharova, a venit şi mesajul Kremlinului pentru europeni: „Vestul trebuie să înţeleagă că fără Federaţia Rusă Europa nu există“. Ea i-a sfătuit pe europeni să asculte cuvintele americanilor şi să-şi asume mai multă responsabilitate.
Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, a declarat într-o conferinţă de presă ţinută alături de omologul sârb Marko Duric, că Serbia înţelege de ce Rusia „a fost forţată“ să lanseze „operaţiunea militară specială“ din Ucraina, după ani de avertismente. Iar preşedintele sârb Aleksandar Vucic a confirmat că va participa pe 9 mai, la Moscova, la celebrarea a 80 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Serbia a refuzat să se alăture statelor europene în aplicarea de sancţiuni contra Rusiei pentru a o forţa să-şi retragă armata din Ucraina.
