Business Internaţional

Nu numai politicieni se opun reformelor lui Schroeder, dar ele sunt criticate si de economisti

22.10.2004, 00:00 23



Reformele privind piata muncii, implementate cu atata truda de guvernul german, ar putea slabi sistemul generos, dar nefondat, de securitate sociala si nu vor reduce somajul, suna avertismentul principalelor institute economice germane, preluat de Financial Times.



Afirmatiile sunt cuprinse in raportul economic semestrial al centrelor de cercetare si reprezinta cea mai dura critica a reformelor, contestate politic, promovate de cancelarul Gerhard Schroder.



Critica vine intr-un moment nepotrivit pentru executivul german. Cu toate ca gradul de acceptare al reformelor de catre populatie a crescut, somajul nu si-a incetinit ascensiunea. Sindicatele s-au confruntat cu reduceri masive de personal si restructurari ale unor corporatii precum General Motors si retailer-ul KarstadtQuelle.



Prin descurajarea sperantelor privind o revigorare rapida a pietei muncii, studiul ar putea declansa o noua dezbatere asupra nevoii unor reforme si mai radicale.



"Avand in vedere rata moderata de crestere economica preconizata de majoritatea institutelor economice, o imbunatatire rapida si durabila a conjuncturii din piata muncii este improbabila", se arata in raport.



Germania, cea mai puternica economie a Europei, avea cele mai ridicate costuri ale muncii din lume dupa Norvegia, astfel ca unul din pilonii reformei- o piata a muncii subventionata pentru forta de munca ieftina, necalificata- raspundea nevoilor companiilor de a-si reduce costurile, sunt de parere economistii. Dar exista semne potrivit carora locurile de munca subventionate- partial scutite de impozite si contributii la bugetul asigurarilor sociale- incep sa inlocuiasca locurile de munca full-time (cu norma intreaga).



Germania a creat 95.000 de locuri de munca de la inceputul anului pana in luna iulie, dar printre acestea se numara 270.000 de posturi subventionate, sustin autorii raportului. In multe cazuri, angajatorii, atrasi de subventiile primite, au inlocuit pozitiile full-time cu mai multe posturi sponsorizate de stat, ceea ce a avut ca rezultat mai putine contributii la sistemul de asigurari de sanatate, pensii si somaj.



Udo Ludwig, seful institutului IWH, a declarat: "Daca locurile de munca, cu program normal, sunt inlocuite de posturi subventionate, se creeaza o problema in sistemul asigurarilor sociale prin incercarea de a solutiona una in piata fortei de munca".



Gebhard Flaig, de la Institutul Ifo, a afirmat ca acest fapt tradeaza "abordarea nesistematica a reformelor de catre guvern: este inlocuit un rau prin altul".



Avantul locurilor de munca subventionate nu a coincis cu o diminuare a ratei somajului, ceea ce demonstreaza ca majoritatea acestor posturi au fost ocupate de oameni care nu erau anterior someri, cum ar fi muncitori ilegali, studenti sau pensionari.



Raportul a fost la fel de sceptic si in privinta noii legi (Hartz IV) menite sa reduca beneficiile somerilor care nu au reusit, intr-o perioada indelungata, sa-si gaseasca un loc de munca. Legea a provocat proteste pe scara larga in estul Germaniei, regiune in care rata somajului este mai ridicata.



Potrivit raportului, stimulentele pentru ocuparea locurilor de munca de catre someri sunt binevenite, insa majoritatea acestor oameni risca in prezent sa fie angajati pe posturi subventionate. In plus, numarul somerilor ar putea creste cu 300.000 dupa ce legea va intra in vigoare, in luna ianuarie a anului urmator, deoarece statisticile guvernamentale ar absorbi beneficiarii de ajutoare din partea statului in piata muncii.



Institutele au preconizat ca piata muncii nu se va stabiliza pana spre sfarsitul anului viitor.
ioana.leaua@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO