Când compania britanică William Hughes a decis cu 14 ani în urmă să construiască o fabrică în estul Europei, a trebuit să aleagă între România şi Bulgaria. „Încercam să ne alăturăm noului trend în Europa de Est, astfel încât România şi Bulgaria au reprezentat locurile evidente la care să ne uităm“, spune Ben Cox, general manager al William Hughes Bulgaria.
Nu regretă că au ales Bulgaria, scrie Financial Times.
În 2005, Maria Luisa Meroni, o antreprenoare italiană, a creat o subsidiară a businessului său de familie în Bulgaria. Aceasta a văzut potenţial pentru MBM Metalwork în Bulgaria datorită salariilor şi taxelor scăzute, cât şi preţurilor mici pentru terenuri şi electricitate.
„Am rezistat aici pentru că am crezut că putem avea succes. Aş face acelaşi lucru din nou. Deşi costurile sunt în creştere, însă este mai avantajos să creezi o afacere aici decât în Italia“, spune Meroni.
Producţia de componente auto a devenit unul dintre sectoarele de importanţă majoră ale economiei bulgare în mai puţin de 15 ani. 130 de companii străine au peste 40.000 de angajaţi în mai multe zone din întreaga ţară. Industria auto a avut vânzări de 2 miliarde de euro în 2016, reprezentând peste 4% din producţia naţională, potrivit lui Lubomir Stanislavov, CEO al Automotive Cluster Bulgaria. Creşterea a fost una „explozivă“ din 2012, adaugă Stanislavov, când industria număra mai puţin de 40 de companii cu 9.000 de angajaţi.
Sectorul de outsourcing, care include atât operatori bulgari, cât şi străini, înregistrează rate similar de creştere, cu peste 47.000 de angajaţi full-time, numărul acestora fiind aşteptat să crească la 62.000 până în 2020. Sectorul a contribuit cu 1,5 miliarde de euro la economie anul trecut, 3,6% din producţia naţională.
Deşi Bulgaria se situează în urma României ca destinaţie de investiţii, un număr important de companii străine cunoscute şi-au extins operaţiunile acolo pentru a deservi cererea în creştere de pe pieţele central şi est-europene.
Cifrele băncii centrale bulgare indică însă un declin pronunţat al investiţiilor străine directe, de la 1,2 miliarde de euro la 682,8 milioane de euro anul trecut. Intrările de capital străin au atins 516,4 milioane de euro în primele opt luni ale anului trecut.
Unul dintre motivele din spatele declinului este reprezentat de temerile persistente privitoare la nesiguranţa de ordin juridic şi corupţie, potrivit investitorilor străini şi diplomaţilor.
Investitori mai vorbesc despre probleme legate de punerea în aplicare a contractelor şi drepturi de proprietate într-o ţară în care procedurile din instanţă durează foarte mult, iar procesul decizional este deschis influenţelor.
