Business Internaţional

„Nu vom pleca de aici. Aceasta este o insulă a libertăţii. Statul a lansat un război contra propriului popor.“ Au murit peste 25 de oameni în Kiev

Demonstranţii din Kiev, tineri, bătrâni, femei şi copii, se luptă cu forţele guvernamen­tale pentru o ţară mai liberă, fără corupţie şi sărăcie. Luptele au făcut victime de ambele părţi. GALERIE FOTO

Demonstranţii din Kiev, tineri, bătrâni, femei şi copii, se luptă cu forţele guvernamen­tale pentru o ţară mai liberă, fără corupţie şi sărăcie. Luptele au făcut victime de ambele părţi. GALERIE FOTO

Autor: Ioana Tudor

19.02.2014, 21:36 1466
„Aceasta este o insulă a libertăţii şi o vom apăra“, este îndemnul şi decla­ra­ţia de război care a însufleţit zecile de mii de ucrai­neni adunaţi în Piaţa Independenţei din Kiev, acum un adevărat câmp de bătălie între protestatarii care luptă contra guver­nului şi a preşedintelui şi forţele de ordine înarmate până în dinţi. Cuvintele aparţin liderului opoziţiei Vitali Kliciko, un fost boxer care se desprinde din acest tumult şi ca lider activ al mişcărilor de protest.

În Kiev, străzile sunt închise, circulaţia nu mai este liberă, iar forţele de ordine sunt mult mai bine înarmate decât de obicei. Imagini video arată poliţişti înarmaţi cu mi-traliere Kalaşnikov. Un fost ministru al apă-rării a avertizat că guvernul aduce spre capi­tală pe calea aerului noi forţe de ordine. Piaţa Independenţei, luminată de flăcări şi înecată în fum, pare a fi un câmp de luptă medieval, scrie presa internaţională.

Printre cele 20.000 de persoane din rezistenţa din Piaţa Independenţei sunt şi femei şi copii, care ajută cu „muniţie“ pro-tes­tatarii angajaţi în lupta cu forţele de ripostă guvernamentale. Pe lângă pietre, bâte, pistoale cu aer comprimat şi cocteiluri Molotov, demonstranţii au folosit şi dis­po­zitive improvizate precum aruncătoare de flăcări alimentate cu propan. Poliţia a ripos­tat, oficial, cu grenade defensive şi gloanţe de cauciuc, mortale dacă lovesc în anumite părţi ale corpului. Imaginile arată forţe de or­­dine luând poziţii pe acoperişurile clădirilor.

Personalul medical îngrijeşte răniţii din Piaţa Independenţei, unii dintre ei cu capetele şiroind de sânge, în catedrala Sfântul Mihail, transformată în spital de cam­panie. „Zeci de persoane rănite sau decedate în urma plăgilor împuşcate sunt aduse aici. Unii dintre manifestanţii răniţi au leziuni provocate de grenade“, a spus unul dintre medicii voluntari din Piaţa Inde­pendenţei, citat de The Wall Street Journal. Răniţii grav au fost transferaţi în alte clădiri, unde au primit ajutor medical specializat.

În provinciile din vest, unde manifes­taţiile împotriva guvernului sunt mult mai ample decât în estul prorus, protestatarii au incendiat secţii de poliţie, au dezarmat forţele de ordine şi au preluat controlul asupra mai multor clădiri guvernamentale.

Deşi nu a fost declarat oficial, Ucraina pare un stat în stare de urgenţă, iar tensiu­nile ameninţă să divizeze ţara. Motivul esca­la­dării violenţelor în Kiev este tergiversarea în parlament a discuţiilor privind reforma constituţională pentru limitarea puterii preşedintelui.

Cel puţin 25 de persoane au fost ucise, inclusiv din rândul forţelor de ordine, iar alte peste 240 de persoane au fost rănite şi au necesitat asistenţă medicală. Potrivit ministerului ucrainean de interne, nouă dintre persoanele decedate sunt din rândul forţelor de ordine, iar aproximativ 79 de poliţişti au fost răniţi.

Ucraina traversează cele mai sângeroase zile de la începutul protestelor antiguver­namentale în noiembrie, după ce preşe­dintele Viktor Ianukovici a decis să nu semneze acordul de comerţ liber negociat cu UE şi a ales în schimb să consolideze relaţiile comerciale cu Rusia. Violenţele au luat amploare marţi dimineaţă când activiştii antiguvernamentali au părăsit zona ba­ricadată din jurul Pieţei Independenţei şi au pătruns într-o zonă controlată de forţele de ordine, pe care le-au atacat cu cocteiluri Molotov şi pietre şi au aprins focuri în faţa clădirii parlamentului. Un grup de militanţi tineri au ocupat şi au incendiat sediul Partidului Regiunilor, aflat la guvernare.

 

Lupta pentru putere în Ucraina, cine ce are de pierdut sau de câştigat

De la un funcţionar de stat cu salariu de până la 2.000 de dolari pe lună Viktor Ianukovici a ajuns un preşedinte cu un palat de 100 de milioane de dolari.

Relaţia preşedintelui Viktor Ianukovici cu magnaţii ucraineni părea la început una simbiotică, însă după ce a devenit preşedinte, în 2010, Ianukovici a concentrat puterea şi averea în mâinile propriei familii, spre nemulţumirea multora dintre magnaţii care l-au ajutat să pună mâna pe putere şi care acum îl consideră o ameninţare, scrie Anders Aslund, membru al Peterson Institute for International Economics, într-un articol publicat de BBC. În februarie 2010, Ianukovici a format un guvern care reprezenta interesele a nouă grupuri de afaceri, însă printr-o serie de remanieri a redus puternic influenţa acestora. În prezent, guvernul şi economia ucraineană sunt dominate de un grup de oameni de afaceri tineri, prieteni ai lui Alexandru Ianukovici, fiul cel mare al preşedintelui şi una dintre cele mai bogate persoane din Ucraina. Aceştia sunt cunoscuţi drept „familia” Ianukovici. Este greu de spus cine deţine ce, însă este posibil ca mare parte din averea şi afacerile lor să aparţină familiei reale a lui Ianukovici. Preşedintele deţine palatul Mezhihirya, a cărui valoare este estimată la până la 100 de milioane de dolari, şi 75.000 de hectare de terenuri de vânătoare prin intermediul a două companii britanice, Blythe, respectiv Astute Partners Limited, potrivit PEPWatch. Ianukovici s-a folosit de controlul asupra parlamentului, judecătorilor şi poliţiei pentru a rupe din averea altora în propriul beneficiu.

Tinerii oligarhi din Doneţk, din regiunea de unde Ianukovici este originar, ocupă toate poziţiile economice cheie din guvern precum şi portofoliul internelor şi au cumpărat rând pe rând afacerile magnaţilor ucraineni, care le-au cedat nu tocmai voluntar. „Familia” controlează sistemul judiciar şi pe cel fiscal şi şi-a extins influenţa în industria grea şi în sectorul bancar, precum şi în mass-media. Puţini dintre magnaţii ucraineni mai îndrăznesc acum să stea în calea preşedintelui, iar mulţi dintre ei adoptă o poziţie neutră. Rinat Akhmetov, cel mai bogat om din Ucraina, şi Dmytro Firtaş sunt singurii dintre vechii oligarhi care au rămas în cercul preşedintelui. System Capital Management, holding deţinut de Akhmetov, şi-a dublat numărul de angajaţi la 300.000 din 2010, în principal prin cumpărarea companiilor de utilităţi de la stat. Puterea lui Ianukovici era susţinută de trei piloni, apatia publică, sponsorii deosebit de bogaţi şi frica, potrivit revistei americane Slate. Toţi cei trei piloni au început să se clatine.

 

Un cocteil de opoziţie care vrea preşedinţia dar care ştie că „preşedintele Ianukovici nu va demisiona niciodată”

Fostul boxer Vitali Kliciko este liderul partidului progresist de opoziţie Alianţa Democratică pentru Reformă şi este membru al parlamentului din 2012. Principalul obiectiv al partidului lui Kliciko este ca Ucraina să devină „un stat european de succes”. Kliciko este un susţinător activ al mişcărilor de protest din Ucraina şi un critic vehement al lui Ianukovici, căruia i-a cerut să-i destituie pe membrii guvernului şi să organizeze alegeri anticipate. Anul trecut, Kliciko şi-a anunţat intenţia de a candida pentru funcţia de preşedinte.

Arseni Iaţeniuk, de profesie economist şi avocat, este liderul fracţiunii parlamentare Batkivşcina şi cel căruia preşedintele Ianukovici i-a oferit conducerea guvernului în ianuarie în încercarea de a pune capăt protestelor. El a refuzat. Ianukovici l-a propus pe Iaţeniuk pentru funcţia de premier şi în 2010, însă acesta a respins propunerea.

Într-un interviu pentru Euronews, Iaţeniuk a explicat solidaritatea dintre partidele de opoziţie din parlamentul Ucrainei: „Acţionăm împreună cu toate că facem parte din facţiuni diferite, din partide diferite şi avem programe diferite, însă agenda noastră principală este similară şi cuprinde drumul spre Europa, integrarea europeană, valorile europene şi o ţară nouă”.

Opoziţia vrea alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate, a subliniat Iaţeniuk. „Suntem însă realişti. Nu este uşor să îl dai jos pe acest preşedinte. Preşedintele Ianukovici nu va demisiona niciodată”, a spus acesta.

Protestelor anti-Ianukovici li s-a alăturat şi naţionalistul de extremă dreaptă Oleg Tiagnibok, lider al partidului Svoboda, care militează pentru o identitate ucraineană diferită de cea rusească. Tiagnibok consideră Rusia ameninţarea cea mai mare la adresa Ucrainei, dar este totodată şi un critic al Uniunii Europene.

 

Cum au reacţionat puterile străine: americanii învinovăţesc guvernul de la Kiev pentru măcel, Moscova dă vina pe Vestul care îi tolerează pe radicali

  • Ministerul de externe al Rusiei a descris violenţele din Ucraina ca fiind o tentativă de lovitură de stat şi o revoluţie „maro”. Ministerul a cerut liderilor din opoziţia ucraineană să sfârşească „vărsarea de sânge” şi să reia dialogul „fără ameninţări şi ultimatumuri”. Instituţia a explicat că Moscova este „scandalizată” de lipsa de reacţie a statelor occidentale privind acţiunile radicale.

  • Vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden a făcut clar că SUA condamnă violenţele şi că guvernul poartă “o responsabilitate specială pentru detensionarea situaţiei”. Preşedintele Comisiei Europene Manuel Barroso şi cancelarul german Angela Merkel au încercat să-l contacteze telefonic pe preşedintele Ucrainei Viktor Ianukovici, fără succes. Barroso a declarat că se aşteaptă ca statele UE să convină „măsuri contra celor responsabili de violenţele”.

  • Comisarul european pentru politică externă Catherine Ashton a cerut liderilor ucraineni să „rezolve problemele care stau la rădăcina crizei”. Ea i-a convocat pe miniştrii de externe din UE pentru discuţii de urgenţă astăzi, la Bruxelles.

  • Premierul polonez Donald Tusk a declarat că va face presiuni asupra liderilor din UE să impună sancţiuni asupra guvernului Ucrainei.

  • Site-ul ucrainean de ştiri Hvylya a sugerat, citând surse din administraţia prezidenţială, că Ianukovici a încercat să comunice telefonic cu preşedintele Rusiei, dar Vladimir Putin nu i-a răspuns.

 

Războiul cuvintelor

  • Într-un comunicat al serviciilor de securitate ucrainene se arată că „extremiştii ucid oameni nevinovaţi pe străzile capitalei, incendiază clădiri şi maşini. Până când haosului nu i se pune capăt, va trebui să reinstaurăm ordinea prin toate mijloacele permise de lege”.

  • Un comunicat al protestatarilor explică că “în ciocnirile violente au murit oameni împuşcaţi cu gloanţe şi sute de persoane au fost rănite, unele ajungând în stare critică. Lunetişti poziţionaţi pe acoperişuri ţintesc capetele şi piepturile protestatarilor. Ambulanţele blocate de forţele de securitate nu pot asigura primul ajutor răniţilor”.

  • În comunicate care par coordonate, ministerele de externe din Ucraina şi Rusia învinovăţesc Europa pentru turbulenţele din Kiev.

  • Un post de televiziune prietenos cu opoziţia, Channel 5, a încetat să mai emită prin mijloacele tradiţionale, un semn al răului pe care oamenii îl aşteaptă de mult, după cum comentează The Guardian. Channel 5 a început să difuzeze apoi imagini live din Piaţa Independenţei pe YouTube

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.02.2014

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO