Cel puţin 22 dintre cele 50 de state ale SUA cheltuiesc mai mulţi bani decât reuşesc să adune şi vor încheia anul fiscal curent cu deficite bugetare care amintesc de perioada de recesiune, când fondurile pentru educaţie şi asistenţă socială au fost tăiate pentru menţinerea bugetelor pe linia de plutire.
Situaţia este surprinzătoare având în vedere că economia SUA, puternic dopată de rezerva Federală prin programe de mii de miliarde de dolari de achiziţii de active, a avut printre cele mai puternice reveniri din marea recesiune mondială. Anul trecut, PIB-ul american a crescut cu 2,4%.
O analiză a Associated Press arată că SUA sunt, în prezent, o naţiune divizată între state care se află pe valul revenirii economice şi state care se confruntă cu deficite bugetare semnificative şi, implicit, cu posibile creşteri de taxe şi reduceri ale cheltuielilor bugetare.
Statele care au probleme în menţinerea unui buget echilibrat fie au fost lovite de scăderea masivă a preţului petrolului, fie nu au ştiut să gestioneze creşterea numărului de locuitori şi, implicit, costurile în urcare pentru sănătate şi educaţie.
„Până la urmă, dacă un stat se chinuie să evite deficitul bugetar acum, când se împlinesc şase ani de când economia avansează, cum va fi atunci când va lovi prima încetinire a ritmului de creştere?”, se întreabă Gabriel Petek, analist la Standard & Poor’s.
Studiu de caz: Alabama
Statul Alabama, de pildă, se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 290 de milioane de dolari, în condiţiile în care un program de sprijin financiar încheiat în anii de recesiune expiră în această vară. De aceea, administraţia statului a decis să scadă cheltuielile locale, inclusiv cu preţul concedierii a 600 de angajaţi din sistemul juridic.
Rich Hobson, directorul administrativ al Sistemului Judiciar din Alabama, a avertizat că această măsură va provoca probleme grave în sistemul de justiţie, iar lipsa fondurilor nu va mai permite monitorizarea infractorilor minori sau procesarea ordinelor de protecţie a victimelor.
În schimb, există şi voci care susţin creşterea taxelor pentru produse precum tutunul sau automobilele. Guvernatorul republican Robert Bentley estimează că guvernul din Alabama ar obţine 541 de milioane de dolari prin aplicarea acestor majorări.
Oficialii din alte state, ca Nevada, Connecticut sau Pennsylvania au propus, la rândul lor, creşterea taxelor pentru evitarea tăierii fondurilor pentru educaţie şi sănătate.
Administraţia SUA a anunţat recent că veniturile din taxe la nivelul întregii ţări au crescut cu 2,2% în anul fiscal 2014, încheiat la finalul lunii iunie a anului trecut în majoritatea statelor americane, faţă de anul fiscal precedent. Totuşi, 17 state au raportat scăderi ale colectărilor de taxe şi impozite, cel mai mare declin fiind înregistrat de Alaska.
Bugetul statului Alaska se bazează mai ales pe veniturile generate din petrol, iar pe fondul declinului masiv al preţului petrolului faţă de nivelul din iunie anul trecut, administraţia locală prognozează că deficitul din acest an fiscal se va situa la 3,2 miliarde de dolari.
Un alt stat afectat de scăderea preţului petrolului este Louisiana, unde 13% dintre veniturile totale sunt generate de industria petrolului şi a gazelor naturale. Cu un deficit estimat la 1,6 miliarde de dolari pentru acest an, guvernul local ia în calcul reducerea susţinerii financiare pentru programele universitare, scrie Bloomberg.
Bugetul statului Illinois se va afla într-o situaţia şi mai proastă la încheierea anului fiscal curent, cu un deficit anticipat la 6 miliarde de dolari, cauzat mai ales de expirarea perioadei în care a fost aplicată o creştere a taxelor.
