Victoria categorică din Turcia a partidului de guvernământ AKP în alegerile generale de duminica trecută ridică întrebarea dacă ţara, cândva una dintre cele mai dinamice economii emergente, va înainta pe calea autoritarismului sau îşi va schimba cursul. Victoria AKP a venit într-o societate marcată de frică, profund divizată şi polarizată, scrie Deutsche Welle.
Victoria Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, o formaţiune cu rădăcini islamiste, prin ceea ce criticii spun că a fost o campanie construită pe frică şi polarizare şi pe care susţinătorii o laudă ca fiind o dovadă a sprijinului din partea naţiunii lasă loc întrebării cum va conduce AKP o ţară divizată în profunzime.
Votul de sâmbătă a dat AKP 317 locuri în parlament din totalul de 550, ceea ce înseamnă că partidul practic a recuperat pierderile din alegerile din iunie, când şi-a pierdut majoritatea pentru prima dată în 13 ani. Atunci, poate cea mai mare lovitură a venit din partea unei formaţiuni reprezentante a minorităţii kurde.
După alegerile din iunie, AKP a subminat discuţiile pentru formarea unei coaliţii de guvernare şi a forţat organizarea noilor alegeri. Între timp, administraţia condusă de preşedintele Recep Tayyip Erdogan a pornit război contra kurzilor separatişti. Acum, partidul pro-kurd a pierdut 21 de locuri, din care 18 s-au dus la AKP.
Partidul lui Erdogan şi-a putut asigura majoritatea transmiţând mesajul că un guvern de coaliţie va aduce instabilitate politică şi economică. Datele macroeconomice arată că această instabilitate era deja prezentă când AKP guverna nestingherit. Mai mult, tot în timpul acestei guvernări marile oraşe din Turcia au fost martorele unor proteste de stradă fără precedent contra corupţiei şi faptului că AKP şi apropiaţii partidului acaparează toată puterea şi economia.
În perioada de cinci luni dintre alegeri s-a produs o escaladare a violenţei în condiţiile în care a căzut un acord de încetare a focului între statul turc şi militanţii kurzi (PKK). În acelaşi timp, presa pro-AKP a lansat atacuri împotriva opoziţiei şi a altor voci critice care au mers mână în mână cu acţiuni de intimidare din partea guvernului. Situaţia a fost tensionată suplimentar de două atentate cu bombe ale Statului Islamic în iulie şi octombrie în care au murit 130 de oameni, în cea mai mare parte kurzi. Cum va continua să conducă Erdogan ţara în acest mediu tensionat de frică şi de polarizarea în profunzime a societăţii? Pentru Akin Unver, profesor la Universitatea Kadir Has din Istanbul, AKP va continua să conducă într-o manieră care va perpetua polarizarea care i-a adus voturi în alegeri.
„Dacă au câştigat prin polarizare, impulsul din interiorul partidului îi va direcţiona spre aceeaşi abordare. Nu este clar cu care grupuri, interese şi comunităţi caută să normalizeze lucrurile”, spune el.
Ozgur Unluhisarcikli, directorul German Marshall Fund din Ankara, apreciază că acum, când mai sunt patru ani până la următoarele alegeri, AKP va încerca să rezolve problemele economice şi sociale în stilul propriu şi va căuta să consolideze puterea.
Partidul, adaugă el, a supravieţuit protestelor din Gezi Park şi unui scandal de corupţie care ar fi putut distruge guvernul. În acel scandal au fost implicaţi chiar preşedintele şi membri ai familiei acestuia. Acestea vor da AKP încredere că puterea lor nu mai este ameninţată.
Însă multe vor depinde de balanţa puterii între Erdogan şi premierul Ahmet Davutoglu. „Erdogan ar putea să aibă o agendă diferită şi ar putea încerca să obţină mai multă putere”, a explicat Unluhisarcikli, referindu-se la ambiţia lui Erdogan de a transforma Turcia într-un sistem prezidenţial. În interiorul AKP încă se caută o direcţie după înfrângerea din alegerile din iunie. Acele alegeri au fost considerate un referendum privind încercările lui Erdogan de a instaura un sistem prezidenţial.
