Business Internaţional

O noua amenintare: China va produce mai mult decat pot absorbi economiile lumii

25.11.2003, 00:00 21

Companiile de pe tot cuprinsul mapamondului par din ce in ce mai molipsite de "febra chineza". Nu e vorba, dupa cum s-ar parea, de o epidemie precum cea care a lovit Asia la inceputul anului. Este de fapt o tendinta de supraincalzire a economiei chineze, iar atunci cand aceasta va atinge temperatura critica, toate economiile lumii vor avea de suferit.
Dezvoltarea de operatiuni in China, tara renumita pentru mediul de afaceri primitor si costul scazut al fortei de munca, s-a transformat intr-o adevarata moda in zilele noastre. Dupa o simpla rasforire a ziarelor financiare poti afla ca Toshiba intentioneaza in prima jumatate a anului viitor sa isi sporeasca productia de lap-topuri din China cu 70%, Ford planuieste sa mai construiasca doua fabrici, investitie evaluata la 1 miliard de dolari, in timp ce Motorola a vandut telefoane mobile in valoare de 2,8 mld. $ numai in China.
Aceaste simple enumerari nu iau in considerare puternicile companii autohtone, care, datorita creditelor accesibile obtinute de la stat si intensificarii competitiei dintre guvernele locale, au inceput sa produca din ce in ce mai mult, de la ciment la masini si electronice.
Daca aduni toate aceste date, potrivit economistului sef al Credit Suisse First Boston, Dong Tao, obtii un caz clasic de suprainvestire. Capacitatea de productie a otelului, deja peste cele ale Statelor Unite si Japoniei impreuna, s-ar putea dubla in numai trei ani. La fel s-ar putea afirma si despre productia Chinei de telefoane mobile, care a totalizat in 2003 aproximativ 43% din totalul vanzarilor pe plan mondial. O ascensiune similara se poate observa si in cazul altor industrii - precum cea chimica si producatoare de masini.
In fata acestor fapte, ramanem cu o mare incertitudine: vor putea absorbi economiile lumii uriasa productie a Chinei?



Implozie sau explozie?
"Daca Japonia a avut criza de supraproductie in anii 1980, Statele Unite in anii 1990, acum a venit randul Chinei," a declarat Richard Koss, manager la Brown Brothers.
Se pare ca aceasta amenintare potentiala pare sa fi ridicat anumite semne de intrebare si printre oficialii chinezi. In cel de-al treilea trimestru, Produsul Intern Brut al Chinei a crescut cu o rata anualizata de 9,1%, desi multi economisti sunt de parere ca aceasta cifra este mai mica decat cea reala. Cresterea valorica a  proprietatilor imobiliare si a capacitatilor de productie i-a determinat pe oficialii chinezi sa restrictioneze creditul si sa limiteze investitiile in anumite sectoare.
Potrivit analistilor, China isi va reevalua moneda, yuanul, in cursul anului viitor, nu pentru ca asa vor Statele Unite si Uniunea Europeana, ci pentru a mai tempera tendinta de supraincalzire a economiei.
China s-a mai confruntat si in trecut cu fenomene similare. De data aceasta, insa, situatia e cu totul diferita, datorita impactului asupra economiei mondiale - China este cea de-a sasea putere economica a lumii, cu un rol extrem de important in comertul international. Chiar in eventualitatea incetinirii a acestui ritm, capacitatea de productie a Chinei este mult prea mare pentru a putea fi absorbita fara repercursiuni asupra altor economii. 



Comert sau amenintare?
Fluxul masiv de muncitori din zonele rurale, mai sarace, ale Chinei, catre orase aduce aminte de migratia masiva din toate colturile lumii catre America secolului al 19-lea. Sunt milioane de muncitori pe care China industriala trebuie sa ii integreze in fiecare an, iar singura modalitate de realiza acest lucru este de a sustine in continuare cresterea economica.
Desi s-ar putea ca aceasta expansiune sa aiba un impact negativ asupra economiei Chinei in anii care vor veni, ideea acceptarii unei inflatii ridicate in prezent pentru asigurarea sanatatii economice pe viitor este greu de conceput in cercurile politice de la Beijing.
" Daca fortezi China sa isi reevalueaze yuanul fata de dolar cu 10% si daca restrictionezi importurile acesteia, nu vei rezolva absolut nimic," considera Ethan Haris, economist sef la Lehman Brothers.
In cele din urma, nivelul de trai al Chinei ar ajunge la un nivel care sa permita populatiei sa cumpere majoritatea bunurilor pe care le produce, iar cererea pentru serviciile si produsele altor natiuni, in special SUA, va cunoaste o puternica crestere.



Fluxuri asiatice
Puterile mondiale s-au plans in repetate randuri de politica valutara si de productia ieftina si mult prea competitiva a Chinei. Cu toate acestea, ideea unei Chine puternice a inceput sa para din ce in ce mai atragatoare, in special pentru vecinii asiatici ai Chinei.
Japonia a anuntat la finele saptamanii trecute o crestere cu 27,8% a exporturilor sale catre China, ceea ce a permis Japoniei, in octombrie, sa isi reduca deficitul comercial fata de partenerul sau asiatic cu 21%. Daca se ia in considerare si comertul cu Hong Kong, deficitul se transforma intr-un excedent de 778 milioane $.
Din produsele japoneze destinate exportului, aproape 63% au avut ca destinatie China si Japonia. Prin contrast, exporturile catre Statele Unite au inregistrat un declin de 6,2%, in special datorita aprecierii yen-ului fata de dolar. "Dependenta Japoniei de cererea din SUA a fost inlocuita de o dependenta mult mai extinsa de economia Chinei", a afirmat Richard Jerram, economist la ING Financial Markets. gabriel.taranu@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO