Business Internaţional

O nouă criză se naşte la graniţele Uniunii Europene

Recep Tayyip Erdogan

Recep Tayyip Erdogan

Autor: Bogdan Cojocaru

02.03.2020, 13:40 1654

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a avertizat în repetate rânduri că ţara sa, pe care a adus-o sub un asediu politic şi economic din toate părţile, va lăsa sirienii alungaţi de războiul din Siria să ajungă la graniţele Uniunii Europene, riscul fiind izbucnirea unei noi crize a refugiaţilor. Turcia şi-a pus în practică ameninţarea. 

Vineri, la o zi după ce 33 de soldaţi turci au fost ucişi în atacuri aeriene şi de artilerie siriene şi ruse, guvernul turc a promis că va rezista agresiunilor contra armatei sale în Siria. Aceasta înseamnă că Turcia se va afunda şi mai mult într-un război care a transformat în refugiaţi zeci de mii de sirieni.

Tot vineri, potrivit presei internaţionale, sute de refugiaţi siri­eni, dar şi irakieni şi iranieni, din Turcia au început să se în­drepte spre graniţele cu Grecia şi Bulgaria. Ei au fost în­cura­jaţi de faptul că Ankara a decis să le lase trecerea liberă. 

Auto­rităţile turce spun că au oferit adă­post pentru 3,6 milioane de migranţi din Siria, mai mult decât oricare alt stat. Reacţia Greciei a fost închiderea gra­niţei cu Turcia în punc­tul Kas­ta­nies-Pa­zar­kule pentru a împie­dica in­tra­rea stră­inilor în ţară. 

Şi Gre­cia găz­duieşte apro­a­pe 100.000 de emi­granţi şi refugiaţi, unii veniţi din Africa. O parte din ei, ţinuţi în tabere de re­fugiaţi cons­tru­­ite pe in­su­le, s-au răs­culat. 

 

13 avioane de luptă turceşti au intrat abuziv de treizeci de ori în spaţiul aerian al Greciei, într-o săptămână

Tur­cia pro­voacă Grecia şi într-un alt mod. Aproximativ 13 avioane de luptă turceşti au violat spaţiul aerian grec de 30 de ori la începutul săptămânii trecute, potrivit EUobserver. Două avioane turceşti F-16 au încălcat de asemenea spaţiul aerian grecesc de două ori în ceea ce devine un obicei din ce în ce mai frecvent. Tensiunile dintre cele două state s-au accen­tuat după ce Ankara a trimis vase de explorare de gaze na­turale şi petrol, înso­ţite de es­cortă militară, în ape des­pre care susţine că sunt ale sale, dar care potrivit acordurilor in­terna­ţionale aplicate de ma­joritatea statelor lu­mii sunt teritoriu gre­cesc. Turcia efec­tuează manevre simi­lare şi în apele cipriote. Uniunea Europeană, care este de partea Atenei şi Ci­prului în această ches­tiune, a pus săptămâna trecută pe lista neagră doi cetăţeni turci ca reacţie la forajele efec­tuate de navele turceşti în apele Ciprului. 

Acţiunea, scrie Bloomberg, reprezintă mai mult un avertisment politic decât o lovitură economică. Astfel, UE a îngheţat activele celor doi turci şi le-a interzis să călătorească între graniţele Uniunii. Sancţiunile sunt primele de acest fel impuse unei naţiuni care teoretic caută să se alăture UE. De asemenea, Turcia, Grecia şi Cipru sunt aliaţi în NATO.

Analiştii spun că sancţiunile nu au ţintit companii turceşti deoarece statele membre ale UE au încercat să evite tensionarea şi mai mult a relaţiilor cu un aliat important în lupta pentru prevenirea apariţiei unei noi crize a refugiaţilor veniţi din Orientul Mijlociu. Erdogan este supărat pe ţările UE pentru că nu l-au ajutat în lovitura de stat eşuată împotriva sa din 2016. De atunci, preşedintele şi-a consolidat puterea şi îşi elimină oponenţii politici. 

De asemenea, Turcia duce o campanie militară contra kurzilor din Siria pentru a descuraja orice efort al acestora de a crea alături de kurzii din Turcia o entitate statală independentă. În plus, duşman convins al dictatorului sirian Bashar al-Assad şi cu po­pularitatea în scădere acasă, Erdogan a angajat armata turcă într-un război pentru apărarea oraşului Idlib, ultima redută a rebelilor sirieni, contra ofensivei armatelor guvernamentale siriene şi ruse.

Atacurile de joia trecută în care au murit 33 de soldaţi turci a adus Turcia în conflict deschis cu Rusia, altfel un pion al Ankarei în jocul de şah geos­trategic pe care aceasta îl joacă cu SUA. Rusia a negat orice rol în atacuri. 

Guvernul turc a dat vina pe forţele gu­ver­na­mentale siriene, dar a lăsat să se înţeleagă că indirect şi Rusia este vinovată deoarece ştia unde sunt poziţionaţi sol­daţii turci şi nu a făcut nimic pentru a-i proteja. Rusia duce o cam­panie energică de bombardare a Idlibului pentru a sprijini ofen­­siva lui al-Assad. Luptele trans­formă şi mai mulţi sirieni în refugiaţi. 

Turcia are un acord cu UE prin care primeşte bani în schimbul găzduirii migranţilor, însă ameninţă adesea că redeschide rutele refugiaţilor din Orientul Mijlociu, amintind astfel de criza din 2015 în care un milion de oameni au pătruns în Grecia şi Italia, alimentând forţele politice naţionaliste şi populiste. Alte mii de persoane s-au înecat în Mediterana, notează The Guardian. Analiştii spun că Ankara recurge la astfel de ameninţări pentru a forţa UE să-i dea şi mai mulţi bani. Decizia de săptămâna trecută a guvernului turc de a lăsa refugiaţii să vină la graniţele cu Bulgaria şi Grecia  atacă acordul dintre Turcia şi UE şi poate fi interpretată ca o menavră pentru forţarea UE şi NATO să sprijine operaţiunile militare turce din Siria. Televiziunea NTV a anunţat că mai mulţi refugiaţi au încercat să treacă graniţa în Bulgaria prin punctul Kapikule, dar nu li s-a permis.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO