Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a avertizat în repetate rânduri că ţara sa, pe care a adus-o sub un asediu politic şi economic din toate părţile, va lăsa sirienii alungaţi de războiul din Siria să ajungă la graniţele Uniunii Europene, riscul fiind izbucnirea unei noi crize a refugiaţilor. Turcia şi-a pus în practică ameninţarea.
Vineri, la o zi după ce 33 de soldaţi turci au fost ucişi în atacuri aeriene şi de artilerie siriene şi ruse, guvernul turc a promis că va rezista agresiunilor contra armatei sale în Siria. Aceasta înseamnă că Turcia se va afunda şi mai mult într-un război care a transformat în refugiaţi zeci de mii de sirieni.
Tot vineri, potrivit presei internaţionale, sute de refugiaţi sirieni, dar şi irakieni şi iranieni, din Turcia au început să se îndrepte spre graniţele cu Grecia şi Bulgaria. Ei au fost încurajaţi de faptul că Ankara a decis să le lase trecerea liberă.
Autorităţile turce spun că au oferit adăpost pentru 3,6 milioane de migranţi din Siria, mai mult decât oricare alt stat. Reacţia Greciei a fost închiderea graniţei cu Turcia în punctul Kastanies-Pazarkule pentru a împiedica intrarea străinilor în ţară.
Şi Grecia găzduieşte aproape 100.000 de emigranţi şi refugiaţi, unii veniţi din Africa. O parte din ei, ţinuţi în tabere de refugiaţi construite pe insule, s-au răsculat.
13 avioane de luptă turceşti au intrat abuziv de treizeci de ori în spaţiul aerian al Greciei, într-o săptămână
Turcia provoacă Grecia şi într-un alt mod. Aproximativ 13 avioane de luptă turceşti au violat spaţiul aerian grec de 30 de ori la începutul săptămânii trecute, potrivit EUobserver. Două avioane turceşti F-16 au încălcat de asemenea spaţiul aerian grecesc de două ori în ceea ce devine un obicei din ce în ce mai frecvent. Tensiunile dintre cele două state s-au accentuat după ce Ankara a trimis vase de explorare de gaze naturale şi petrol, însoţite de escortă militară, în ape despre care susţine că sunt ale sale, dar care potrivit acordurilor internaţionale aplicate de majoritatea statelor lumii sunt teritoriu grecesc. Turcia efectuează manevre similare şi în apele cipriote. Uniunea Europeană, care este de partea Atenei şi Ciprului în această chestiune, a pus săptămâna trecută pe lista neagră doi cetăţeni turci ca reacţie la forajele efectuate de navele turceşti în apele Ciprului.
Acţiunea, scrie Bloomberg, reprezintă mai mult un avertisment politic decât o lovitură economică. Astfel, UE a îngheţat activele celor doi turci şi le-a interzis să călătorească între graniţele Uniunii. Sancţiunile sunt primele de acest fel impuse unei naţiuni care teoretic caută să se alăture UE. De asemenea, Turcia, Grecia şi Cipru sunt aliaţi în NATO.
Analiştii spun că sancţiunile nu au ţintit companii turceşti deoarece statele membre ale UE au încercat să evite tensionarea şi mai mult a relaţiilor cu un aliat important în lupta pentru prevenirea apariţiei unei noi crize a refugiaţilor veniţi din Orientul Mijlociu. Erdogan este supărat pe ţările UE pentru că nu l-au ajutat în lovitura de stat eşuată împotriva sa din 2016. De atunci, preşedintele şi-a consolidat puterea şi îşi elimină oponenţii politici.
De asemenea, Turcia duce o campanie militară contra kurzilor din Siria pentru a descuraja orice efort al acestora de a crea alături de kurzii din Turcia o entitate statală independentă. În plus, duşman convins al dictatorului sirian Bashar al-Assad şi cu popularitatea în scădere acasă, Erdogan a angajat armata turcă într-un război pentru apărarea oraşului Idlib, ultima redută a rebelilor sirieni, contra ofensivei armatelor guvernamentale siriene şi ruse.
Atacurile de joia trecută în care au murit 33 de soldaţi turci a adus Turcia în conflict deschis cu Rusia, altfel un pion al Ankarei în jocul de şah geostrategic pe care aceasta îl joacă cu SUA. Rusia a negat orice rol în atacuri.
Guvernul turc a dat vina pe forţele guvernamentale siriene, dar a lăsat să se înţeleagă că indirect şi Rusia este vinovată deoarece ştia unde sunt poziţionaţi soldaţii turci şi nu a făcut nimic pentru a-i proteja. Rusia duce o campanie energică de bombardare a Idlibului pentru a sprijini ofensiva lui al-Assad. Luptele transformă şi mai mulţi sirieni în refugiaţi.
Turcia are un acord cu UE prin care primeşte bani în schimbul găzduirii migranţilor, însă ameninţă adesea că redeschide rutele refugiaţilor din Orientul Mijlociu, amintind astfel de criza din 2015 în care un milion de oameni au pătruns în Grecia şi Italia, alimentând forţele politice naţionaliste şi populiste. Alte mii de persoane s-au înecat în Mediterana, notează The Guardian. Analiştii spun că Ankara recurge la astfel de ameninţări pentru a forţa UE să-i dea şi mai mulţi bani. Decizia de săptămâna trecută a guvernului turc de a lăsa refugiaţii să vină la graniţele cu Bulgaria şi Grecia atacă acordul dintre Turcia şi UE şi poate fi interpretată ca o menavră pentru forţarea UE şi NATO să sprijine operaţiunile militare turce din Siria. Televiziunea NTV a anunţat că mai mulţi refugiaţi au încercat să treacă graniţa în Bulgaria prin punctul Kapikule, dar nu li s-a permis.