Business Internaţional

O poveste cu iz politic care aminteşte de decesul gigantului Yukos, devorat de companiile de curte ale Kremlinului

Spre deosebire de Mihail Hodorkovski (foto), fostul patron al Yukos, companie canibalizată de Gazprom şi Rosneft, acţionarul majoritar al Mechel s-a ţinut departe de politică şi de atenţia publicului deşi compania sa este un jucător strategic pentru Rusia. Hodorkovski a fost condamnat la 9 ani de închisoare în mai 2005 şi graţiat în decembrie 2013 de către Putin.

Spre deosebire de Mihail Hodorkovski (foto), fostul patron al Yukos, companie canibalizată de Gazprom şi Rosneft, acţionarul majoritar al Mechel s-a ţinut departe de politică şi de atenţia publicului deşi compania sa este un jucător strategic pentru Rusia. Hodorkovski a fost condamnat la 9 ani de închisoare în mai 2005 şi graţiat în decembrie 2013 de către Putin.

Autor: Bogdan Cojocaru

16.03.2015, 00:06 1240
În spatele Mechel, companie atacată în trecut de Vladimir Putin, acum preşedintele Rusiei, stă miliardarul Igor Vladimirovici Ziuzin, un om de afaceri care nu este tocmai preferatul Kremlinului. Mechel are operaţiuni care pot fi considerate strategice – de la facilităţi de producţie la centre de logistică şi centrale electrice peste tot în Rusia. La fel avea şi Yukos, cândva cel mai mare produ­că­tor de petrol din Rusia şi una dintre cele mai performante companii din această ţară. Compania a fost acuzată de evaziune fiscală şi a falimentat în 2006 după prăbuşirea acţiunilor în urma unor intervenţii ale guvernului, iar activele sale au ajutat să devină ceea ce sunt acum Rosneft şi Gazprom, cel mai mare producător de petrol, respectiv de gaze naturale, din Rusia. Ambele sunt controlate de la Kremlin prin oameni apropiaţi ai lui Putin. Mihail Hodorkovski, fostul patron al Yukos, a fost condamnat la 9 ani de închisoare în mai 2005 şi graţiat în decembrie 2013.
 

„Nu a rămas altă opţiune în afară de faliment“

Mechel are datorii de peste şase miliarde de dolari către creditori, dintre care cei mai mari sunt bănci ruseşti de stat. Acţiunile sale sunt extrem de volatile. Titlurile companiei şi-au pierdut peste 75% din valoare anul trecut.

Pe bursele din SUA, ADR-urile – singura formă în care companiile străine pot fi listate acolo – s-au dus în jos cu 94% în cinci ani. Însă ca majoritatea acţiunilor ruseşti, titlurile Mechel sunt folosite pentru „jocurile de noroc“ ale fondurilor de hedge şi de traderii care tranzacţionează pe termen foarte scurt, scrie Forbes. Acţiunile Mechel sunt cu 125% peste nivelul de la începutul anului datorită unor speculaţii conform cărora s-ar încerca salvarea grupului.

Însă ministrul rus al economiei Aleksei Uliukaiev a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că falimentul Mechel, după mai multe manevre nereuşite de restructurare a datoriilor, este acum „inevitabil“. El le-a explicat reporterilor, în Egipt, că Mechel nu a putut găsi un cavaler salvator în armură strălucitoare. Nimeni nu vrea să cumpere compania.

„Din nefericire, evoluţiile recente arată clar că nu a rămas altă opţiune în afară de faliment“, a spus Uliukaiev. VTB, a doua mare bancă din Rusia, a luat deja hotărârea să ceară falimentul Mechel, potrivit publicaţiei ruseşti Kommersant.

Mechel s-a născut în urmă cu 12 ani, când piaţa materiilor prime era în floare. Ziuzin, patronul companiei, are operaţiuni în 11 regiuni ruseşti, în Ucraina şi Lituania. Combinatele din România - Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oţelu Roşu, Mechel Câmpia Turzii, Mechel Târgovişte şi Laminorul Brăila plus Mechel East Europe Metallurgical Division SRL - le-a vândut în 2013 pe 52 de euro unei firme de apartament deţinute de doi cetăţeni ruşi care au legături cu Mechel. Spre comparaţie, pentru operaţiunile din SUA, vândute recent, compania a cerut plata a cinci milioane de dolari în bani cash. Însă în Rusia compania are aproape 80.000 de angajaţi şi de aceea reprezintă o afacere delicată pentru guvernul de la Moscova şi posibil o sursă de risc politic şi social.

 

Putin, ameninţând cu procurorii: „Va trebui să-i trimitem un doctor ca să-l scape de probleme“

Că Ziuzin nu este un oligarh tocmai pe placul Kremlinului o dovedesc anumite fapte din 2008. Atunci, Mechel a fost aleasă de premierul Putin, acum preşedinte, drept ţintă pentru a-şi dovedi puterea. Pe 24 iulie, Putin a acuzat public Mechel şi pe Ziuzin de evaziune fiscală şi că vând în străinătate cărbune mai ieftin decât în ţară. Putin a fost în special enervat când Ziuzin, convocat la guvern, nu s-a prezentat pe motiv că este bolnav.

„Bineînţeles, boala este boală, dar cred că ar trebui să se facă bine cât mai curând posibil. Altfel, va trebui să-i trimitem un doctor ca să-l scape de probleme“, a spus atunci Putin, sugerând că afacerile oligarhului ar trebui investigate de procurori şi de autoritatea anti-monopol.

Comentariile lui Putin au avut efect imediat. Acţiunile Mechel s-au prăbuşit dramatic spulberând cinci miliarde de dolari din valoarea companiei şi antrenând în jos întreaga bursă rusească.

Atacul lui Putin l-a luat, se pare, prin surprindere până şi pe preşedintele de atunci Dmitri Medvedev, care a încercat imediat să detensioneze situaţia. Putin însă nu s-a potolit şi câteva ore mai târziu le-a spus miniştrilor săi, în faţa camerelor de luat vederi, că Mechel a manipulat preţurile, nu şi-a plătit taxele şi a ajutat la accelerarea inflaţiei, vătămând poporul rus. Comentariile au activat amintirile denunţurilor prin care Stalin îi ataca pe aşa-zişii „sabotori“. A doua zi, o explozie la una din minele Mechel a rănit 17 persoane. Spre deosebire de Hodorkovski, Ziuzin s-a ţinut departe de politică şi de atenţia publicului. Poate de aceea n-a avut soarta lui Hodorkovski.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO