Business Internaţional

Oamenii de afaceri americani râvnesc la mineralele Ucrainei încă din al doilea an de război. Cursa globală pentru acces la mineralele critice ale altora se poate transforma într-un fel sau altul în război pentru resurse. Mineralele critice sunt cele fără de care noile tehnologii legate de energie nu se pot dezvolta

TechMet a fost înfiinţată în timpul primului mandat de preşedinte al lui Trump, când agenţia guvernamentală americană DFC a investit în ea şi a devenit acţionar. TechMet are printre acţionari şi fondul suveran de investiţii al Qatarului.

TechMet a fost înfiinţată în timpul primului mandat de preşedinte al lui Trump, când agenţia guvernamentală americană DFC a investit în ea şi a devenit acţionar. TechMet are printre acţionari şi fondul suveran de investiţii al Qatarului.

Autor: Bogdan Cojocaru

13.03.2025, 23:52 17000

TechMet, o firmă susţi­nu­tă financiar de o agen­ţie gu­vernamentală a­me­ri­cană şi care are ca o­biec­tiv accesul la mi­ne­rale cri­tice europene şi americane, redu­când în acelaşi timp dominaţia Chinei pe lanţurile de aprovizionare, este inte­resată să dezvolte un important proiect de extragere de litiu din Ucraina. Agenţia guver­na­mentală americană US International Develop­ment Finance Corporation (DFC), lovită de campania de reduceri majore de personal şi de cheltuieli condusă de Elon Musk, este implicată în proiecte ucrainene încă din 2004. De altfel, cele mai multe proiecte europene la care parti­cipă sau a participat sunt în Ucraina. Despre ce fel de activităţi este vorba e secret.

TechMet este o firmă de investiţii în secto­rul de minerit. Guvernul american este unul dintre cei mai mari investitori ai ei. CEO-ul Brian Menell a declarat pentru Financial Times că TechMet evaluează posibilul proiect Dobra din Ucraina din 2023. El a remarcat că dezvol­tarea acestuia ar decurge mai rapid dacă Wa­shingtonul şi Kievul ajung la un acord în privin­ţa mineralelor ucrainene cât mai rapid. Potrivit The New York Times, Menell s-ar fi întâlnit cu preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski în sep­tembrie anul trecut împreună cu alţi execu­tivi din sectorul energetic american. Investitori americani cu conexiuni politice s-ar fi arătat interesaţi de bogăţiile subsolului Ucrainei încă din 2023. Războiul Rusiei contra Ucrainei a început în 2022.

În ceea ce priveşte agenţia DFC, aceasta a pierdut mii de angajaţi, iar multe dintre proiec­tele în care este implicată, în sănătate, în com­ba­terea foametei sau în educaţie, au fost înghe­ţate de campania omului de afaceri Elon Musk de a reduce semnificativ, la ordinul preşedin­telui Donald Trump, cheltuielile din adminis­traţia americană. Agenţia urmează însă să-şi schim­be managementul. Ea va fi condusă cel mai probabil de Benjamin Black, fost analist la Goldman Sachs şi fiul unui investitor celebru, Leon Black, cofondatorul Apollo Global Manage­ment, după cum scrie The New York Times. Benjamin vrea o felie din fondurile U.S.A.I.D., tăiate şi ele de noua administraţie a lui Trump, pentru a le investi în proiecte „pro-piaţă“ din străinătate.

Scopul va fi acelaşi ca înainte, „sprijinirea dez­voltării în alte ţări“, însă cu o nouă abor­da­re, „propiaţă“, şi prin proiecte internaţionale benefice explicit intereselor americane. Benja­min Black, în vârstă de 40 de ani, a fost numit chiar de Trump pentru a conduce agenţia. Timp de decenii prin U.S.A.I.D. a adus ajutor uma­nitar în ţări precum Zambia şi Cambodgia pentru proiecte precum asistenţă maternală şi supravegherea bolilor. Fostul bancher conside­ră că misiunea U.S.A.I.D. „a deraiat absurd“, concentrând bani în proiecte inutile ca promo­varea egalităţii de drepturi şi energia verde, arată Bloomberg. În schimb, Benjamin Black vrea ca de acum încolo SUA să se concentreze pe proiecte care aduc profituri clare ameri­canilor.

De exemplu, DFC ar putea deveni capul de lance pentru dezvoltarea de infrastructură şi proiecte de minerit în Groenlanda, o insulă aco­perită de gheaţă pe care Trump vrea s-o aducă sub controlul SUA. Musk a descris U.S.A.I.D. drept o „organizaţie criminală“ care trebuie scoasă din afaceri. Groenlanda a fost făcută celebră de preşedintele Americii pentru resursele sale minerale. Şi Ucraina la fel. De accesul SUA la resursele naturale ale Ucrainei Trump a condiţionat negocierile pentru pace cu Rusia, stat care de trei ani îşi atacă vecinul.

Între 20% şi 40% din resursele minerale ucrainene, inclusiv jumătate din depozitele de metale rare, s-ar afla sub ocupaţie rusă. CEO-ul Menell de la TechMet a spus pentru FT că interesul firmei sale pentru proiectul Dobra nu ţine de acordul pentru minerale dintre Washington şi Kiev. „Însă, dacă acordul este realizat, ne-ar creşte interesul şi ar crea un cadru care ar justifica eforturi mari, mai rapide“, a spus executivul.

Partenerul de investiţii al TechMet în proiectul Dobra este miliardarul Ronald Lauder, un aliat apropiat al lui Trump care a promovat eforturile anterioare ale lui Trump de a cumpăra Groenlanda, notează FT. NYT scrie că Lauder este cel care i-a băgat în cap lui Trump ideea de a cumpăra Groenlanda. Firma a fost înfiinţată în timpul primului mandat de preşedinte al lui Trump, când DFC a investit în ea şi a devenit acţionar. TechMet are printre acţionari şi fondul suveran de investiţii al Qatarului.

Pe lângă litiu, compania este deschisă la dezvoltarea de proiecte de minerit şi pentru alte minerale ucrainene necesare economiei noi, cum ar fi grafit, uraniu şi titan. Între timp, FT scrie despre cursa globală pentru acces la mineralele critice ale altora că se poate transforma într-un fel sau altul în război pentru resurse. Mineralele critice sunt cele fără de care noile tehnologii legate de energie nu se pot dezvolta. Şi UE a propus un acord cu Ucraina pentru resurse.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Summitul Pietei de Capital