Business Internaţional

Oare cât îi va trebui Europei de Est să ajungă din urmă Occidentul? Au trecut 27 de ani de la reunificarea Germaniei. PIB per capita în est este la 73% din cel din vest. Salariile sunt cu 30% mai mici

Propagandă electorală pe străzile Berlinului. Afişul aparţine Partidului Marxist-Leninist din Germania, care în alegerile federale din septembrie a primit 0,1% din voturi.

Propagandă electorală pe străzile Berlinului. Afişul aparţine Partidului Marxist-Leninist din Germania, care în alegerile federale din septembrie a primit 0,1% din voturi.

Autor: Bogdan Cojocaru

03.10.2017, 21:00 1809
Germania a celebrat ieri 27 de ani de la reunificare. Pentru mulţi est-germani nu a fost nicio sărbă­toare.

Estul şi Vestul trăiesc împreună de mai bine de un sfert de secol şi cu toate acestea cele două părţi ale celei mai mari economii europene continuă să fie separate de un zid invizibil.

Diviziunile încă existente între est şi vest, culturale, sociale şi economice, s-au văzut în rezultatele alegerilor federale de luna trecută, când voturile est-germanilor au adus partidul extremist şi xenofob Alternativa pentru Germania (AfD) pentru prima dată în parlament.

Grav este că Germania continuă să fie divizată chiar şi în mentaliatea generaţiilor mai tinere, născute în ţara reunificată. Tinerii sunt influenţaţi de poveştile părinţilor şi bunicilor, scrie Deutsche Welle. 

În landurile care făceau parte din Germania de Est, AfD a câştigat 20,5% din voturi, plasându-se pe locul doi în alegeri. Spre comparaţie, acest partid a obţinut doar 10,7% dintre voturi în vestul Germaniei.

„Este strigător la cer. Aştia nici mă­car nu au emigranţi care să trăiască cu ei acolo“, spune revoltat un pensionar din Berlin. Între 1989 şi 2001, circa 1,2 milioane de persoane au emigrat din estul ţării în vest.

Cel mai mare grup sunt tineri cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani. Declinul populaţiei şi lipsa angaja­torilor importanţi au obturat perspectivele economice din unele regiuni din estul Germaniei.

În unele zone de acolo multe servicii esenţiale sunt în pericol, se arată într-un studiu al guvernului german. Niciuna dintre cele mai mari 30 de companii germane nu-şi are sediul în estul ţării, dar nici în landurile vestice Saarland şi Bremen. Companiile mari creează oportunităţi de business pentru firmele mici în oraşele şi comunele din vecinătate, stimulând cercetarea, şi sunt exportatori puternici. Regiunile lipsite de companii mari tind să aibă o structură slabă.

Din 1990, când PIB per capita în est era cât o treime din cel din vest, s-au făcut progrese uriaşe spre convergenţă. Totuşi, indicatorul nu a ajuns decât la 73% (est faţă de vest), notează Handelsblatt. Iar dacă sunt comparate regiunile cele mai bogate ale vestului cu cele mai sărace ale estului, diferenţa este mai mare (de 32%).

În est, rata şomajului a fost de 8,5% anul trecut, faţă de media naţională de 5,7%. Trebuie spus însă şi că în 2005 şomajul era de aproape 19%.

De asemenea, est-germanii iau acasă salarii mai mici. Salariul mediu lunar în vest este cu 29% mai mare decât în est. Diferenţele diferă de la sector la sector. În cel minier, decalajul este de doar 8%. În sectorul de procesare industrială, diferenţa este de 47% în favoarea vestului, potrivit calculelor Cinkciarz, o agenţie poloneză de tranzacţii monetare. 

Potrivit Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), produc­tivitatea angajatului în est este de 79% din cea a unui salariat din vest. De asemenea, în vest programul mediu de lucru este mai mare, ceea ce face ca productivitatea reală să fie şi mai mare acolo.

În 2016, veniturile din taxe locale în Germania de Est s-au ridicat în medie la doar 60% din ce a colectat guvernul în vest.

Un studiu din 2007 relevă un raport între numărul bărbaţilor şi femeilor în est mai mare chiar şi decât cel din zona de după cercul polar a Finlandei. Circa 26% din bărbaţii est-germani au votat pentru AfD, ceea ce ar putea însemna că se simt lăsaţi în urmă în sens demografic, scrie The Guardian.  

Într-o analiză cuprinzătoare despre dispărităţile din Germania, economistul Marcel Fratzscher, şeful DIW, a găsit că Germania în general este una dintre ţările cu cele mai mari inegalităţi din lumea dezvoltată. Fratzscher arată că la nivel de averi, inegalităţile sunt şi mai mari decât la nivel de venituri. Aceasta pentru că adesea afacerile de familie sunt privilegiate de sistemul de taxe. Iar randamentul capitalului a crescut mai rapid decât salariile. De aceea, bogaţii Germaniei sunt mai bogaţi decât cei din statele vecine, iar săracii mai săraci.

Studiul guvernamental citat mai sus cuprinde avertismentul că globalizarea şi tendinţele demografice pot exacerba diviziunile dintre regiunile prospere şi cere mai sărace. Analiza notează că diferenţele sunt mai mari decât în Marea Britanie sau Franţa.

The Economist remarcă că în funcţie de aproape toţi indicatorii economici, sudul Germaniei o duce mai bine decât nordul. Brâul de rugină este în urma brâului de lumină.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO