Uniunea Europeană şi-a stabilit ca obiectiv să-şi construiască o cotă de 20% pe piaţa globală a semiconductorilor până la sfârşitul deceniului, de la 8% anul trecut. De asemenea, strategia de dezvoltare tehnologică pentru UE a Comisiei Europene prevede formarea a cel puţin cinci centre pentru inovaţie şi inteligenţă artificială (artificial intelligence, AI) începând de anul acesta. Cu alte cuvinte, UE va finanţa construirea unor fabrici de AI.
Bazat pe aceste strategii, Germania cancelarului Olaf Scholz visa să devină o superputere globală a cipurilor. Prima lovitură pentru UE şi pentru visul german a venit de la gigantul american Intel, care a suspendat proiecte de investiţii de mai multe zeci de miliarde de euro în producţia de cipuri în Germania şi Polonia înainte de a le începe. A doua lovitură a venit direct de la guvernul SUA, care a propus recent plafonarea exporturilor de cipuri avansate folosite la dezvoltarea AI către mai multe state europene membre ale UE, mai ales est-europene, chiar dacă unele sunt în mod tradiţional aliaţi economici şi politici ai SUA.
Una dintre aceste ţări este Polonia, cu care SUA au în comun viziuni energetice şi militare, în special în ceea ce priveşte Rusia. Un alt stat este Cehia, cea mai matură economie est-europeană şi sponsor al democraţiei mondiale. Scopul restricţiilor propuse de administraţia preşedintelui american Joe Biden este de a împiedica dezvoltarea tehnologică a Chinei, însă urmarea imediată a lor este că divizează Europa.
Înainte de a face acest pas, Washingtonul a făcut presiuni asupra aliaţilor să restricţioneze exporturile către China de componente şi echipamente necesare industriei cipurilor. Una dintre companiile afectate este colosul olandez ASML. Cele mai energetice reacţii din partea europenilor le-au atras propunerile pentru restricţionarea exporturilor de cipuri americane de înaltă tehnologie. Pe listă, statele europene sunt amestecate cu ţări de pe alte continente, exemple fiind Mexic şi Israel.
Limitele vizează procesoare dezvoltate de Nvidia, AMD, Intel şi alte companii americane necesare pentru construirea supercomputerelor de care este nevoie pentru antrenarea AI şi pentru centre de date fără de care AI nu poate fi dezvoltată. Înainte ca Washingtonul să-şi anunţe propunerile se specula că ţintele principale ale restricţiilor vor fi ţări din Orientul Mijlociu, ale căror centre de date au fost folosite în trecut de companii chinezeşti pentru construirea de modele de AI cu tehnologie care nu poate fi importată în China. După prezentarea lor, UE s-a trezit împărţită în două: state câştigătoare în cursa AI şi ţări pierzătoare.
Zece contra 17. Cele care nu au de ce să se teamă, deocamdată, sunt Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Irlanda, Suedia, Finlanda, Danemarca, Spania şi Italia. Însă entuziasmaţi de strategia Comisiei Europene de a construi cu bani europeni fabrici de AI în Europa se arătaseră est-europenii. Proiectele ar ajuta la dezvoltarea de start-up-uri şi de ecosisteme legate de AI. Polonia şi Slovacia aveau chiar ambiţia de a fi lideri de proiecte, în timp ce alţii, cum ar fi Estonia, mizau pe participarea în cadrul unor alianţe mai mari.
Polonia vrea să-şi dezvolte propria fabrică de AI lângă Cracovia şi pentru aceasta a pus deoparte 27 milioane euro. Cracovia este oraş universitar cu infrastructură computaţională. De aceea, nu este de mirare că propunerile americane au stârnit acolo mari îngrijorări. Vestea de la Washington a venit la doar câteva zile după ce ministrul polonez al afacerilor digitale a declarat că vrea să facă din Polonia un „lider european al AI“. După anunţ, unul din adjuncţii săi a spus că restricţiile propuse de Casa Albă „reprezintă o problemă pe termen lung“ pentru dezvoltarea sectorului de profil polonez.
Restricţiile nu înseamnă că Polonia sau alte state europene nu mai pot importa procesoare de înaltă tehnologie din America, ci că pot cumpăra doar un număr limitat, de câteva zeci de mii. Casa Albă a arătat flexibilitate, spunând că limita poate fi dublată dacă politicile ţărilor importatoare privind controlul exporturilor, energia verde şi securitatea tehnologică se aliniază celor americane.
Un oficial polonez a explicat că în prezent Polonia foloseşte sub 10% din noua limită de importuri stabilită de SUA. Recent, guvernul polonez a anunţat că va investi un miliard de euro în inovare şi dezvoltare tehnologică. Polonia are şi un fond pentru inteligenţă artificială. Banii ar trebui să se ducă la antreprenori, cercetători şi universităţi. În noiembrie a anunţat investiţii de un miliard de zloţi (235 milioane euro) pentru dezvoltarea AI, inclusiv unui model lingvistic mare propriu (LLM, algoritmi AI avansaţi antrenaţi pe date masive pentru procesarea limbajului natural).
Anunţurile Washingtonului au stârnit nelinişte şi confuzie. Guvernul Cehiei şi-a arătat disponibilitatea de a negocia cu SUA. Un ministru s-a arătat încrezător că încă este timp pentru ca UE să poată schimba ceva. Propunerile administraţiei Biden trebuie să treacă printr-o perioadă de 120 de zile de comentarii şi de aprobarea Congresului pentru a ajunge în final pe biroul noului preşedinte pentru semnare.
Între timp, industria americană estimează că SUA îşi vor tripla capacitatea de producţie de semiconductori până în 2032, cel mai rapid ritm de creştere din lume. Iar grupul de lobby industrial german Zvei apreciază că fără investiţii, cota UE pe piaţa globală se poate reduce la 6% până în 2045. Iar Germania a rămas legată de Taiwan, de unde vine cel mai mare producător de semiconductori din lume, TSMC, pentru a-şi împlini visul tehnologic. Taiwan este ameninţat de China.