Business Internaţional

Occidentul este îngrijorat că Bulgaria ar putea fi calul troian al Rusiei în UE

Occidentul este îngrijorat că Bulgaria ar putea fi calul troian al Rusiei în UE

Foto: Shutterstock

Autor: Daniela Stoican

02.06.2014, 00:02 1768

În timp ce alte ţări membre ale fostului Pact de la Varşovia precum Polonia şi România au condamnat anexarea Crimeei de către Rusia, şeful socialist al comisiei parlamentare pentru relaţiile cu Rusia, Mihail Mirov, a trimis o scrisoare de felicitare parlamentului rus.

Deşi Bulgaria a susţinut prima rundă de sancţiuni occidentale împotriva Rusiei, parlamentarii socialişti din comisia de afaceri externe au depus o moţiune în luna mai prin care se opuneau aplicării de noi sancţiuni.

Câteva cancelarii occidentale sunt din ce în ce mai îngrijorate că Bulgaria, care a fost unul din cei mai loiali membrii ai fostului bloc sovietic şi acum cel mai sărac stat din UE, ar putea să cadă din nou sub vraja Moscovei, deşi a fost acceptată în alianţele occidentale de mai mulţi ani, scrie The Wall Street Journal.

Orice tendinţă a Sofiei de a înclina balanţa înspre Est ar putea să submineze eforturile Uniunii Europene şi ale Statelor Unite de a face front comun în faţa preşedintelui rus Vladimir Putin, care încearcă să îşi reafirme influenţa în Ucraina şi în alte state foste sovietice.

Bulgaria este membră a NATO de zece ani şi a UE din 2007. Şi totuşi statul balcanic, cu biserici ortodoxe cu domuri aurite şi cu arhitectura dominată de construcţii comuniste, pare să aibă încă legături culturale şi politice cu Rusia.

„Rusia a fost mereu aproape de inimile bulgarilor“, spune Iavor Simeonov, şeful aripii tinere a partidului socialist BSP aflat la guvernare. „Bulgaria s-a aflat mereu între Rusia şi Europa şi nu ar trebui să fie obligată să facă o alegere. Poate alege calea de mijloc.“

În ultimele trei luni, măsurile luate de guvernul de coaliţie bulgar au sporit îngrijorările diplomaţilor europeni şi ale oficialilor de la Bruxelles.

Comisia Europeană a avertizat Bulgaria că ar putea fi supusă unor sancţiuni în urma tentativelor guvernului bulgar de a introduce măsuri legislative care ar permite Gazprom să se sustragă reglementărilor UE din domeniul concurenţei în ceea ce priveşte  construirea secţiunii bulgare a gazoductului South Stream. Comisia susţine că noua legislaţie conţine exprimări identice cu cele din propunerea iniţială a Gazprom.

Premierul bulgar Plamen Oresharski şi-a exprimat în repetate rânduri opoziţia faţă de intensificarea războiului sancţiunilor împotriva Rusiei şi a făcut apel la o „poziţie echilibrată“ în privinţa crizei, potrivit agenţiei oficiale de ştiri a Bulgariei.

„Suntem îngrijoraţi deoarece vedem o influenţă crescândă a Rusiei în mai multe sectoare de aici“, a declarat un diplomat european de rang înalt. „La nivelul sancţiunilor, Bulgaria poate fi un punct slab în Europa, ceea ce ar putea fi o problemă“.

Bulgaria, cel mai sărac stat membru UE, ar putea fi mai vulnerabil decât alte ste din fostul bloc sovietic, fiind dependent de gazele ruseşti în proporţie de peste 85%, potrivit Thomson Reuters.

Polonia, care merge cu hotărâre pe drumul pro-occidental, este mai puţin dependentă de energia din Rusia. La fel este şi România, cu doar un sfert din gaze importate din Rusia.

Ţările baltice tind să vadă Moscova ca o fostă forţă de ocupaţie, în timp ce Sofia o vede ca pe un prieten. Singura rafinărie de petrol a Bulgariei este controlată de compania rusească Lukoil, iar singura centrală nucleară a ţării foloseşte combustibil şi tehnologie rusească.

„Toată lumea se concentrează pe Ucraina, dar criza ar putea duce şi la dezintegrarea Europei“, spune Ivan Krastev, preşedinte al Centrului pentru Strategii Liberale, un grup de lucru cu sediul la Sofia.

„Există interese profund divergente între polonezi şi statele baltice, care se simt foarte expuse, pe de o parte şi pe de altă parte Bulgaria, care nu vrea nicio schimbare şi consideră poziţia europeană faţă de Rusia ca fiind ostilă“, a mai spus el.

Partidul socialist aflat la putere în Bulgaria, care îşi are rădăcinile în partidul comunist care a condus ţara până în 1989, a arătat în repetate rânduri că susţine apropierea de Europa, subliniind că şeful partidului Sergei Stanischev este şi preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni.

Guvernul bulgar a trimis la rândul său semnale pro-occidentale, sprijinind primele sancţiuni adoptate de Vest împotriva Rusiei şi luând parte de la izbucnirea crizei din Ucraina la două exerciţii navale desfăşurate în Marea Neagră sub conducere americană.

Bulgaria a avut de suferit din cauza politicilor ruseşti. În ianuarie 2009 bulgarii au îngheţat timp de mai multe zile, cot la cot cu ucrainenii, atunci când Rusia a tăiat livrările de gaze naturale în urma unei dispute dintre Rusia şi Ucraina privind preţul gazelor. Şi România a fost afectată de suspendarea livrării gazelor ruseşti la acel moment.

Unii oficiali occidentali au sugerat că retorica pro-rusă mai ponunţată a guvernului bulgar a avut legătură cu alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai, pe care partidul aflat la guvernare le-a văzut ca un verdict privind performanţa guvernării. Dar nu este clar ce impact a avut discursul asupra rezultatelor alegerilor: partidul de opoziţie de centru-dreapta a câştigat alegerile cu aproximativ 30% din voturi, cu mult în faţa socialiştilor, cu 19%.

Totuşi, sondajele de opinie arată că propaganda rusească, răspândită prin televiziuni ruseşti şi prin ziare pro-ruseşti – rezonează din ce în ce mai mult cu bulgarii.

Potrivit unui sondaj al firmei americane Gallup, numărul de respondenţi care susţin prezenţa forţelor pro-ruse în Ucraina este aproape acelaşi cu numărul susţinătorilor guvernului de la Kiev.

Un alt sondaj de opinie al firmei bulgare Alfa Research publicat la sfârşitul lunii aprilie arată că 40% din respondenţi susţin apartenenţa Bulgariei la UE, în timp ce 22% sunt în favoarea aderării la Uniunea Economică Eurasiatică creată săptămâna trecută de Rusia, Belarus şi Kazahstan.

„În Bulgaria se confruntă două realităţi. UE nu a adus bunăstarea la care sperau mulţi şi mulţi sunt nostalgici după trecutul sovietic“, spune Boryana Dimitrova, directorul Alpha Research. „Am fost numiţi calul troian al Rusiei în UE şi acest lucru ar putea fi valabil acum“.

Analiştii politici spun că influenţa economică a Rusiei asupra Bulgariei a crescut în ultimii ani, mai ales în sectorul energetic şi în media, când UE se concentra exclusiv pe rezolvarea crizei datoriilor suverane.

Rusia este al doilea mare partener comercial al Bulgariei, după Germania. Ministerul bulgar de externe a anunţat că dacă Moscova ar fi lovită cu sancţiuni economice dure, acestea ar afecta aproximativ 2.000 de companii bulgăreşti, care au în jur de 80.000 de angajaţi.

Mulţi bulgari consideră că ar fi o prostie ca statul să provoace o atitudine ostilă din partea Moscovei, având în vedere relaţiile comerciale dintre cele două ţări, şi că Bulgaria ar trebui să încerce să întărească relaţiile bilaterale.

„Nu ar trebui să uităm tot ce datorăm Rusiei. Aveam treizeci şi ceva de ani când s-a schimbat regimul şi de atunci nu am văzut niciun progres“, spune Galya Ilieva, de formaţie inginer, care acum îngrijeşte persoane în vârstă. „Am suferit o pierdere importantă când am pierdut accesul la piaţa rusească. Dacă nu vom începe să reconstruim aceste legături, nu vom ajunge nicăieri“.

Dar alţii spun că guvernul ar trebui să îşi asume mai ferm angajamentul faţă de Europa, altfel Rusia va strânge Bulgaria într-o îmbrăţişare din care nu se va mai putea desprinde.

„Mulţi dintre noi bulgarii vrem să fim europeni, dar totul merge în direcţia greşită“, spune Magdalena Guenova, 38 de ani, manager din IT. „Cred că influenţa rusească a fost mereu foarte mare, dar înainte nu era foarte evidentă. Acum a ieşit la lumină“.

AFACERI DE LA ZERO