Business Internaţional

OCDE avertizează Slovenia că la 15% credite neperformante are în faţă o criză bancară severă

Jose Mencinger, fost ministru sloven al economiei: „Ne-am simţit dintr-odată bogaţi şi că putem paria ca la cazinou, şi prin urmare am introdus capitalismul de tip cazinou şi în Slovenia.“

Jose Mencinger, fost ministru sloven al economiei: „Ne-am simţit dintr-odată bogaţi şi că putem paria ca la cazinou, şi prin urmare am introdus capitalismul de tip cazinou şi în Slovenia.“

Autor: Bogdan Cojocaru

10.04.2013, 00:07 919

Guvernul sloven a calculat greşit cos­turile necesare consolidării băncilor cu probleme, care deţin peste jumătate din piaţă şi unde ponderea creditelor neperformante ajunge în cel mai rău caz la 28%, iar dacă nu acţionează urgent se va îndrepta spre o criză bancară severă, au avertizat analiştii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Fondurile necesare recapitalizării băncilor cu probleme ar putea fi semnificativ mai mari decât miliardul de euro estimat de guvern deoarece calcularea sumei s-a bazat pe analize „probabil deja învechite“, notează analiştii orga­nizaţiei. Ei recomandă ca Slo­venia să recapitalizeze „băncile viabile“, în timp ce deţinătorii de datorii care nu au prioritate la plată şi „instrumente hibrid de capital de rang inferior să absoarbă pierderi“, scrie Bloom-berg.

„Slovenia are în faţă o criză bancară severă, care are în spate asumarea de riscuri excesive, guvernanţă slabă în băncile deţinute de stat şi unelte de supraveghere ineficiente“, atenţionează OCDE.

Agenţia de evaluare financiară Fitch estimează că pentru băncile cu probleme necesarul de finanţare este de fapt de două miliarde de euro, sau 5,8% din PIB-ul prognozat pentru anul acesta.

Băncile de stat concentrează cea mai mare parte a creditelor toxice

La băncile de stat Nova Ljubljanska Banka, Nova Kreditna Banka Maribor şi Abanka, ponderea în total a creditelor neperformante este de 28%, 25% respectiv 21%. Acestea au cote de piaţă de 33%, 13% respectiv 8%.

Totalul creditelor neperformante din sistemul bancar este de 7 miliarde de euro, echivalentul a 20% din PIB-ul ţării. Din total, 6 miliarde de euro revin celor trei bănci, potrivit balkan.com. În România, creditele neperformante sunt echivalente cu până la 8% din PIB.

Analiştii OCDE recomandă, de asemenea, ca băncile de stat să fie vândute, iar băncile neviabile să fie desfiinţate.

Organizaţia se teme că metodologia utilizată la calcularea împrumuturilor nerentabile este „slabă şi netransparentă“, şi prin urmare nu se poate avea încredere în aceasta. Creditele neperformante care macină veniturile băncilor au alimentat temeri că Slovenia, deja în recesiune, va fi următorul stat după Cipru care va cere asistenţă financiară internaţională. Însă secretarul adjunct al OCDE Yves Leterme nu vede „necesitatea imediată“ a unui ajutor extern deoa­rece până acum guvernul a reuşit să-şi îndeplinească obligaţiile financiare fără dificultăţi.

OCDE a criticat autorităţile slovene pentru că se bazează pe o singură firmă de consultanţă pentru evaluarea portofoliilor de credite ale băncilor mari.

„Aceasta contrastează cu practicile din alte ţări care se confruntă cu dificultăţi severe în sistemul bancar, precum SUA şi Spania“, se arată în analiza organizaţiei.

Aceasta critică, de asemenea, guvernul pentru că nu a elaborat încă o listă cu activele publice pe care le va privatiza.

„Pieţele de acţiuni limitate şi întârzierea pro­gramului de privatizare împiedică investiţiile directe străine, a căror creştere ar trebui să contribuie la reducerea gradului de îndatorare al companiilor. Un acord privind o listă cu active publice pentru privatizare sau pentru administrare de către un nou holding suveran încă lipseşte“, scriu analiştii.

Fără reforme nu se poate

OCDE vrea, de asemenea, ca guvernul sloven să efectueze o serie de reforme economice. Organizaţia propune ca Ljubljana să crească puterea oficiului concurenţei, majorarea graduală a vârstei de pensionare, reducerea ajutoarelor de şomaj şi a altor beneficii şi îmbunătăţirea eficienţei în educaţie şi sănătate, potrivit Thomson Reuters.

Autorităţile slovene vor să înfiinţeze o agenţie de stat pentru consolidarea datoriei, o aşa-numită „bad bank“, care să preia creditele to­xice ale băncilor. Doar aşa creditorii locali vor putea să strângă capital nou prin care să finanţeze afacerile slovene.

OCDE estimează că eco­nomia slovenă, deja în recesiune, se va contracta cu 2,1% anul acesta, urmând să avanseze cu 1,1% în 2014.

„Pe acest fundal dificil, cu posibilitatea deteriorării şi mai mult a mediului extern, Slovenia are în faţă turbulenţe îndelungate şi îngrădirea accesului la pieţele financiare“, se mai arată în raportul citat.

Slovenia este singurul stat fost comunist din UE care a refuzat să privatizeze cea mai mare parte a sectorului bancar, o strategie care a permis luarea de decizii motivate politic, management greşit şi creditare dezastruoasă, ceea ce a pus băncile în pericol.

 

Capitalismul de tip cazinou, reţeta eşecului

Slovenia a fost un elev model, după standardele de atunci, când a intrat în zona euro, în 2007. Dar în anii premergători crizei financiare sectorul construcţiilor a cunoscut un boom fără precedent, alimentat de capital străin venit prin intermediul băncilor. Cu bani împrumutaţi ieftin din străinătate băncile slovene s-au extins prin achiziţii în fostele state iugoslave precum Serbia şi Muntenegru.

Nici biserica catolică nu a putut rezista tentaţiei de a se îmbogăţi rapid şi a înfiinţat propriul fond de investiţii.

Dar criza a pus abrupt capăt boom-ului, iar scăderea preţurilor locuinţelor şi creditării a provocat o contracţie severă a activităţii sectorului construcţiilor, de 45% comparativ cu maximul atins înaintea crizei. Contracţia

s-a reflectat în sectorul bancar prin creşterea creditelor neperformante.

Abundenţa creditului de dinaintea crizei a încurajat achiziţiile pe datorie şi formarea unor conglomerate supradimensionate în economie. Acestea au întâmpinat probleme majore în timpul crizei.

Companiile de construcţii şi holdingurile financiare reprezintă cea mai mare sursă de credite neperformante. Jumătate din creditele totale reprezintă împrumuturi acordate companiilor. Aproximativ 24% din aceste credite sunt toxice. Din împrumuturile acordate gospodăriilor, 15% sunt neperformante.

Deteriorarea activităţii din construcţii a creat o spirală negativă în care creditele neperformante ale companiilor cresc odată cu degradarea mediului economic. În aceste condiţii, bilanţurile băncilor au slăbit, iar pierderile înregistrate timp de mai mulţi ani au erodat capitalul instituţiilor de credit, ceea ce a dus, în schimb, la contractarea activităţii de creditare şi astfel a finanţării afacerilor împovărate de datorii. Din 2010 până în 2012 creditele neperformante au crescut de la 3,7 miliarde euro la 7 miliarde euro. Aceste împrumuturi sunt concentrate la cele mai mari bănci deţinute de stat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO