Cele mai mari economii europene, Germania şi Franţa, au reuşit să revină la creştere în primul trimestru al acestui an, dând speranţă că zona euro a căpătat un impuls suficient pentru a trece cu avarii minime şi prin tumultuosul trimestru II. În aprilie preşedintele american, Donald Trump, şi-a anunţat „taxele vamale reciproce“ cu care a zguduit ordinea comercială globală.
Economia zonei euro în ansamblu a accelerat, de la 0,2% în ultimele trei luni ale anului trecut la 0,4%, creşterea fiind în ritm trimestrial. Însă o dramă economică se desfăşoară în Europa de Est. În primul trimestru, economia Ungariei, dependentă de industria auto şi de producţia de maşini a celor trei mari constructori germani, a reînceput să scadă, potrivit datelor oficiale şi ale Eurostat. Trimestrul IV a însemnat ieşirea timidă dintr-o recesiune care a încununat doi ani de instabilitate, cu trimestre de scădere şi mici reveniri.
Industria şi construcţiile au acţionat ca frâne. Datele statistice sunt preliminare, însă analiştii şi guvernul se aşteptau la creştere. Imaginea mare a parcursului economic al Ungariei arată astfel: PIB-ul s-a comprimat în şapte din ultimele
11 trimestre şi în patru din ultimele şase, notează Portfolio. Referitor la Polonia, cea mai mare economie din regiune, institutul de statistică polonez nu a publicat încă date despre PIB, însă analiştii, precum cei de la ING, cred că primul trimestru nu a adus accelerare, ci mai degrabă stagnare. Traiectoria este sugerată de indicatori precum producţia industrială, activitatea din construcţii şi vânzările de retail.
În acelaşi timp, inflaţia a fost în perioada analizată sub cota anticipată de pieţe şi de banca naţională, ceea ce înseamnă că în luna mai vor fi probabil coborâte dobânzile de politică monetară. În zona euro, PIB-ul german a crescut cu 0,2% în primul trimestru, faţă de trimestrul anterior, când a scăzut cu -0,2%. Consumul şi investiţiile sunt cele care au împiedicat economia să reintre în recesiune, aceasta însemnând două trimestre consecutive de scădere. Evoluţia economică se măsoară şi de la an la an, iar din acest punct de vedere, PIB-ul a scăzut, cu -0,2%.
Biroul de statistică german va publica informaţii detaliate legate de mersul economiei pentru primul trimestru pe 23 mai. Separat, din datele despre piaţa muncii reiese că rata şomajului a crescut marginal în aprilie, ceea ce pentru Andrea Nahles, şefa Agenţiei Federale Forţei de Muncă, înseamnă că revenirea de primăvară este una slabă. Economia germană, dependentă puternic de exporturi, este una dintre cele mai vulnerabile din Europa la războiul taxelor vamale dezlănţuit de preşedintele Trump. Germania este singura din Grupul celor 7 economii avansate ale lumii care nu a reuşit să crească în ultimii doi ani, scrie Reuters. Această perioadă a fost marcată de o criză în industria auto care pune sub semnul îndoielii modelul de creştere german. 2025 este aşteptat să fie al treilea an fără creştere economică.
Guvernul dă vina pentru acest lucru pe războiul comercial al Washingtonului. În Franţa, economia a crescut mai modest în primul trimestru, cu 0,1%, după o contracţie de -0,1% în trimestrul anterior. Datele preliminare ale institutului de statistică francez arată că stagnarea cheltuielilor gospodăriilor, slăbiciunea din exporturi şi declinul investiţiilor pentru afaceri au fost contrabalansate de reconstrucţia stocurilor de către companii. În acest fel, Franţa are un start slab în ceea ce se întrevede a fi un an de turbulenţe. Însă ministrul de finanţe Eric Lombard este încrezător că va fi atinsă ţinta de creştere economică de 0,7% a guvernului pentru 2025.
„Perspectiva pentru 2025 a devenit clar mai întunecată şi mai nesigură ca rezultat al războiului comercial al preşedintelui SUA Donald Trump. Dorinţa guvernului de a limita deficitul public va avea şi ea un impact“, a explicat pentru Reuters Sylvain Bersinger, analist la Asteres. Le Monde aminteşte că perspectivele sunt întunecate şi de contextul politic, în care guvernul preşedintelui Emmanuel Macron este constant ameninţat prin voturile de neîncredere ale opoziţiei.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
Surpriza a venit de la Italia, a cărei economie a accelerat peste aşteptări, cu 0,3%. În ritm anualizat, avansul a fost de 0,6%. În ultimul trimestru al anului trecut, creşterea a fost de 0,1%, iar aceasta a urmat unei stagnări în trimestrul anterior. Din explicaţiile institutului de statistică reiese că serviciile nu au contribuit cu nimic la creşterea din primul trimestru, avansul datorându-se agriculturii şi industriei. Dintre economiile mari ale Europei, Spania a fost campioana creşterii, PIB-ul urcând cu 0,6%.
Însă ritmul a fost sub aşteptări şi reprezintă o încetinire graduală faţă de creşterea de 1% din primul trimestru al anului trecut. Analiştii spun că şi perspectiva economiei spaniole este ameninţată de tarifele lui Trump. Un motiv de îngrijorare în plus este pana de curent masivă care a afectat toată ţara luni. În Ungaria, principalul vinovat identificat adesea de guvern pentru mersul prost al economiei este războiul din Ucraina.
O analiză a Portfolio.hu a găsit însă că şocurile pandemiei de COVID-19 din 2020 au deviat permanent economia maghiară de la calea anterioară de creştere. Datele despre primul trimestru al acestui an sugerează că economia va rămâne în continuare „rătăcită“. Pentru ca PIB-ul să crească cu viteza de 2,5% anul acesta, aşa cum prevede guvernul, va fi nevoie de un impuls fără predecent. Nu ajută nici împuţinarea fondurilor europene şi nici războiul comercial.
