Cei 17 oameni de afaceri americani de top care l-au însoţit pe preşedintele SUA Donald Trump în vizita sa de stat la Beijing au o avere cumulată de peste 1.000 de miliarde de dolari. Ei nu alcătuiesc cea mai puternică, în sensul de numeroasă, delegaţie de afaceri pe care Trump a dus-o vreodată în China, dar reprezintă cea mai bogată astfel de echipă. Conducând companii de tehnologie, AI, finanţe, aerospaţiale, agricole şi de biotehnologie, aceşti miliardari sunt crema capitalismului american. Iar conducătorul celui mai puternic stat din lume i-a luat cu el în inima economică şi politică a Chinei comuniste.
Este vorba de o etalare de forţe. SUA şi China nu sunt în război convenţional, dar sunt în război comercial şi sunt principalele puteri care-şi dispută supremaţia economică şi tehnologică mondială. Însă cine ar trebui să fie impresionat de acest spectacol?
Delegaţia de oameni de afaceri americani care l-a însoţit pe Trump în vizita din China din 2017 a numărat aproape 30 de executivi, care au semnat acolo acorduri de comerţ şi investiţii de peste 250 de miliarde de dolari. De data aceasta, grupul de însoţitori include şefi de companii care caută ca mai degrabă să rezolve probleme cu guvernul chinez decât să încheie afaceri. Miliardarii speră că prezenţa lor acolo va forţa suficientă dispoziţie politică pentru a obţine aprobări din partea autorităţilor de reglementare, acces la pieţe şi oportunităţi de investiţii, au explicat pentru Reuters surse apropiate situaţiei. O bună parte din probleme derivă din războiul comercial dintre Beijing şi Washington: suprareglementare, anchete, şicane, avize suplimentare.
Însă ce trebuie remarcat aici este că megacompaniile americane ale căror executivi l-au însoţit pe Trump la Beijing au afaceri, vor poziţii mai bune sau vor să intre pe piaţa din China. Delegaţia capitalistă a lui Trump constă din Elon Musk, CEO la Tesla şi SpaceX, Tim Cook de la Apple, Jensen Huang de la Nvidia, Cristiano Amon de la Qualcomm, Sanjay Mehrotra de la Micron Technology, Dina Powell McCormick, vicepreşedinte, Meta, Larry Fink de la BlackRock, Stephen Schwarzman de la Blackstone, David Solomon de la Goldman Sachs, Jane Fraser de la Citigroup, Kelly Ortberg de la Boeing, Larry Culp de la GE Aerospace, Jim Anderson de la Coherent, Michael Miebach de la Mastercard, Ryan McInerney de la Visa, Brian Sikes de la Cargill şi Jacob Thaysen de la Illumina.
Pentru businessul american de top, China contează. Jensen Huang de la Nvidia a declarat că piaţa chinezească reprezintă oportunităţi potenţiale de 50 de miliarde de dolari. Cipurile companiei sunt la mare căutare în China şi oriunde pentru dezvoltare AI. Sunt produse strategice care în ultima vreme au ajuns sub focul încrucişat al Washingtonului şi Beijingului. Meta a achiziţionat pentru două miliarde de dolari start-up-ul chinezesc Manus din domeniul AI, iar Beijingul a reacţionat lansând o anchetă în privinţa investiţiilor străine şi exporturilor de tehnologie.
Companiile americane au nevoie de aprobarea guvernului chinez pentru a investi în companiile chinezeşti de AI. Prezenţa acestor executivi americani la Beijing ar putea ajuta administraţia SUA să semnalizeze guvernului chinez că China trebuie să dovedească că este un partener de investiţii de încredere şi că nu trebuie să transforme lanţurile de aprovizionare în arme, a explicat Reva Goujon, strateg de geopolitică la Rhodium Group.
Presa chinezească scrie, citând date ale ambasadei chineze în SUA, că peste 80.000 de companii americane au investiţii în China, în timp ce doar 7.000 de companii chinezeşti au operaţiuni în SUA. Circa 80% dintre furnziorii de bază ai Apple au fabrici în China. Gigafabrica de la Shanghai a Tesla contribuie cu 50% la producţia globală de maşini electrice a companiei americane.
Dar şi SUA au devenit un mediu mai ostil pentru afacerile chinezeşti. Potrivit ambasadei americane la Beijing, stocul investiţiilor directe străine ale Chinei în SUA s-au situat la 28 de miliarde de dolari în 2023, cu 6% sub nivelul din anul anterior. Spre comparaţie, stocul investiţiilor companiilor americane în China ar fi de peste 120 de miliarde de dolari.
Alte estimări plasează investiţiile chinezeşti totale din SUA din ultimii zece ani la 190 de miliarde de dolari, cu vârful în 2016 şi niveluri foarte joase în 2022 încoace. Anii 2010 au fost vremuri în care companiile chinezeşti intrau adânc în economia americană.
O companie chinezească a fost la un pas de a obţine controlul Bursei de acţiuni de la Chicago, scopul declarat fiind de a înlesni accesul altor companii chinezeşti la piaţa de capital americană. Realizarea tranzacţiei a fost blocată de autorităţile americane. Conglomeratul HNA a încercat să cumpere o participaţie care să-i ofere controlul companiei părinte a Forbes. Grupul chinez, după o campanie agresivă de achiziţii în străinătate, s-a prăbuşit câţiva ani mai târziu. Dalian Wanda Group a cumpărat în 2012 unul dintre cele mai mari lanţuri de cinematografe din SUA, AMC.
Smithfield Foods, unul din simbolurile sectorului agricol american, a ajuns subsidiară a grupului chinez WH Group printr-o tranzacţie de aproape 5 miliarde de dolari în banii de atunci. Printr-un deal mai mare, de 5,4 miliarde de dolari, divizia de electrocasnice a GE, cu o istorie de 100 de ani, a ajuns unitate a colosului chinez Qingdao Haier. Motorola a fost cumpărată de Lenovo. Bloomberg scrie că companiile chinezeşti renunţă acum la planuri de investiţii de miliarde de dolari în SUA din cauza poziţiei ostile a guvernului american.
Sectorul unde această tendinţă este cea mai vizibilă este cel al energiei verzi. FT notează că preşedintele chinez Xi Jinping ar fi avut planuri mari de investiţii în SUA, dorind să construiască o relaţie cu Trump facilitând investiţii chinezeşti de până la 1.000 de miliarde de dolari. Negocierile s-ar fi purtat înainte de alegerile din SUA din noiembrie 2024. Însă preşedintele american a ales în schimb războiul taxelor vamale. Tensiunile comerciale s-au mai redus între timp.
China a crescut în ultimii zece ani. În 2025, această ţară a fost un partener comercial mai important decât SUA pentru nu mai puţin de 157 de state din întreaga lume. Numai în 2025 China a depăşit SUA ca partener comercial mai important pentru cinci economii cu venituri mari (Danemarca, Letonia, Monaco, Norvegia şi Portugalia) şi două ţări cu venituri medii-superioare, potrivit FDI Intelligence.
„În 2017, Trump l-a întâlnit pe Xi în calitate de lider al unei Chine în ascensiune; în mai 2026, el s-a întâlnit cu liderul unei Chine care se vede ca o superputere sigură pe ea şi egală cu ceilalţi“, spune Heidi Crebo-Rediker, analist la Council on Foreign Relations.
