În Olanda, obiectele sacre folosite de preoţi sunt păstrate în camerele de depozitare ale bisericilor din întreaga ţară. În alte părţi, unele congregaţii au, din contră, probleme de altă natură. Bisericile catolică şi protestantă sunt tot mai numeroase în America Latină, Africa şi Asia, iar pastorii din Europa de Est încearcă să recondiţioneze bisericile care au fost folosite ca depozite sau fabrici zeci de ani.
Mai mulţi experţi olandezi în arta religioasă, preocupaţi de volumul mare de obiecte care au atât semnificaţie artistică, dar mai ales spirituală, depozitat în bisericile din toată ţara, încearcă să găsească o modalitate prin care această ofertă să răspundă cererii din alte părţi ale lumii. Astfel, datorită iniţiativei lor, o catedrală romano-catolică din Republica Dominicană are un altar de marmură de la o biserică din Eindhoven, care a fost transformată într-un centru de sănătate. O altă biserică catolică ce urmează să fie transformată într-o bibliotecă municipală, care va funcţiona în acelaşi timp şi ca teatru, a donat stranele, crucile şi statuile unei biserici din Liov, Ucraina. Această biserică a fost folosită în perioada comunistă ca fabrică unde se confecţionau măşti de gaze. De asemenea, o biserică reformată olandeză a donat un set de obiecte din argint folosit pentru împărtăşirea enoriaşilor unei parohii protestante din România.
"Dacă avem obiecte pe care noi nu le folosim, acestea nu ar avea o întrebuinţare mai bună decât în altă biserică", spune reverendul Martien Mesch, care a trimis camioane întregi de obiecte bisericeşti în Ucraina după ce a fost nevoit să închidă două biserici în oraşul olandez Vught.
Eugene van Deutekom, istoric şi arhivist al episcopiei catolice din acest oraş situat în sudul Olandei, spune că surplusul de obiecte ar trebui, pe cât posibil, să fie transferat către bisericile care încă îşi desfăşoară activitatea, iar lucrurile valoroase să fie donate muzeelor olandeze. Dar dacă pe plan local nicio biserică nu are nevoie de ele, acest patrimoniu este donat numărului tot mai mare de instituţii religioase din străinătate care au cerut de la vase din aur şi argint până la bănci din lemn masiv.
"În acest mod, obiectele sacre sunt folosite în continuare în scopul pentru care au fost create. Interesul nostru nu este unul de natură economică, ci ţine de valoarea religioasă a obiectelor", explică van Deutekom.
Scăderea dramatică a numărului de enoriaşi din ultima jumătate de secol şi migrarea populaţiei către oraşele laice sunt doi dintre factorii principali care au condus la apariţia acestui fenomen.
În 1900, două treimi dintre catolici locuiau în Europa, dar în prezent lucrurile s-au schimbat şi aproape 70% din catolici trăiesc în America Latină, Africa şi Asia.
Din 1970 până în 2008, 205 biserici catolice din Olanda au fost demolate, iar 148 a fost transformate în centre de sănătate, restaurante, librării sau apartamente.
Marc de Beyer, directorul muzeului naţional de artă creştină Catharijnecovent, spune că volumul mare de obiecte de artă religioasă i-a determinat pe oficialii patrimoniului naţional şi pe cei ai bisericii să organizeze în anul 2008 "Anul artei religioase" pentru a atrage atenţia asupra acestei probleme.
Astfel a fost realizat un ghid folosit de bisericile care urmează să fie închise pentru evaluarea obiectelor de artă religioasă pe care le au, deoarece în acest mod pot găsi mult mai repede proprietari pentru acestea. Interesul s-a răspândit şi în rândul experţilor în patrimoniu bisericesc din întreaga Europă şi de aceea se pregăteşte şi versiunea în limba engleză.
În subsolul Muzeului de Artă Religioasă din Uden, rafturile sunt pline cu statuete şi alte obiecte de cult. "Primim foarte multe lucruri de la oamenii care fac curat în casele părinţilor, dar nu vor să arunce aceste lucruri sfinte", spune custodele Wouter Prins.
Câteva dintre cele şapte episcopii catolice au experţi în artă religioasă, iar aceştia lucrează împreună pentru a plasa surplusul de obiecte în alte parohii. În luna martie Van Deutekom şi Evelyne Verheggen, expert în artă religioasă la episcopia din Rotterdam, au dus trei containere pline de strane, statui, un altar, un clopot şi alte lucruri unei catedrale din Republica Dominicană.
Argentina, Indonezia, Mozambic…
O parohie din Indonezia a cerut toate lucrurile necesare într-o biserică, o alta din Brazilia are nevoie de orgă, iar o biserică din Uganda a solicitat veşminte pentru preoţi. Bisericile din Argentina, Congo, Camerun, Mozambic, Filipine şi Tanzania au nevoie, de asemenea, de astfel de obiecte.
După deceniile întregi de opresiune, sfârşitul comunismului a dus la creşterea numărului de solicitări de construire de biserici în Europa de Est. Parohiile din Estonia, Lituania şi Polonia au cerut obiecte de artă, dar şi veşminte bisericeşti, iar Biserica Ortodoxă sârbă s-a interesat de relicve care datează de dinainte de Marea Schismă din 1054.
"Când dai un obiect unei alte biserici sau unei biserici dintr-o altă ţară, este ca şi cum cineva şi-ar dona inima sau un alt organ", spune Verheggen.
O problemă majoră este că bisericile nu au bani pentru a expedia aceste obiecte în străinătate şi de aceea trebuie să găsească binefăcători care să achite costurile de transport.
"În 10 - 15 ani vom avea atât de multe obiecte de artă religioasă încât o să fie dificil să le trimitem pe toate în străinătate", spune Van Deutekom.
Experţii sunt precauţi în a vinde surplusul de obiecte deoarece familiile care le-au donat bisericii s-ar putea simţi ofensate să le vadă scoase la vânzare. Dar dacă surplusul va continua să se majoreze, aceştia ar putea fi obligaţi să aibă în vedere şi astfel de soluţii.
"Dacă nu se găsesc noi proprietari, ar trebui să ne gândim să le distrugem într-o manieră respectabilă, însă aceasta reprezintă ultima opţiune", spune Van Deutekom.
Eugene van Deutekomistoric şi arhivist al episcopiei catolice din Vught -În Olanda, prezenţa în biserica catolică era cea mai ridicată din Europa, de peste 90%. Acum este mai mică de 10%. Acest mod de a face lucrurile - totul sau nimic, este specific olandezilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
