Business Internaţional

OMS investighează o serie de decese care ar putea fi cauzate de siropurile de tuse. Peste 300 de minori au murit

OMS investighează o serie de decese care ar putea fi...

Autor: Dorin Oancea

24.01.2023, 09:56 101

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) investighează dacă există vreo legătură între producătorii cu siropuri de tuse contaminate şi decesele a peste 300 de copii din trei ţări, a declarat pentru Reuters o persoană familiarizată cu această chestiune.

Invocând "niveluri inacceptabile" de toxine în produse, OMS caută mai multe informaţii despre materiile prime specifice folosite de şase producători din India şi Indonezia pentru a produce medicamentele legate de decesele recente, precum şi dacă firmele le-au obţinut de la aceiaşi furnizori, a spus persoana respectivă. OMS nu a numit niciun furnizor.

De asemenea, OMS se gândeşte dacă să sfătuiască familiile din întreaga lume să reevalueze utilizarea siropurilor de tuse pentru copii în general. Experţii OMS evaluează dovezile pentru a stabili dacă, sau când, astfel de produse sunt necesare din punct de vedere medical pentru copii, a precizat persoana în cauză.

Decesele copiilor din cauza leziunilor renale acute au început în iulie 2022 în Gambia, urmate de cazuri în Indonezia şi Uzbekistan. OMS a declarat că decesele sunt legate de siropurile de tuse eliberate fără prescripţie medicală pe care copiii le-au luat pentru boli comune şi care conţineau o toxină cunoscută, fie dietilenglicol, fie etilenglicol.

Până în prezent, OMS a identificat şase producători de medicamente din India şi Indonezia care au produs siropurile respective. Aceşti producători fie au refuzat să comenteze ancheta, fie au negat că au folosit materiale contaminate.

"Acest lucru este de cea mai mare prioritate pentru noi, pentru a nu mai vedea decese de copii din cauza a ceva ce poate fi atât de uşor de prevenit", a declarat purtătorul de cuvânt al OMS, Margaret Harris, fără a face alte comentarii.

Agenţia de sănătate a Naţiunilor Unite a declarat luni că şi-a extins investigaţia privind posibila contaminare cu dietilenglicol şi etilenglicol în siropurile pentru tuse la alte patru ţări în care este posibil ca aceleaşi produse să fi fost comercializate: Cambodgia, Filipine, Timorul de Est şi Senegal. A făcut apel la alte guverne şi la industria farmaceutică mondială să lanseze controale urgente pentru a elimina medicamentele de calitate inferioară şi pentru a îmbunătăţi reglementările.

Se aşteaptă ca OMS să comenteze situaţia siropului de tuse în cadrul unei conferinţe de presă care va avea loc în cursul zilei de marţi.

OMS a emis deja alerte specifice pentru siropurile pentru tuse fabricate de doi producători indieni, Maiden Pharmaceuticals şi Marion Biotech, în octombrie 2022 şi la începutul acestei luni. Aceasta a declarat că siropurile lor au fost legate de decese în Gambia şi, respectiv, Uzbekistan, iar alertele au cerut oamenilor să nu le mai folosească.

Uzinele de producţie ale Maiden şi Marion au fost amândouă închise. Maiden încearcă acum să redeschidă, după ce guvernul indian a declarat în decembrie că testele sale nu au descoperit nicio problemă cu produsele Maiden.

Maiden a declarat în repetate rânduri pentru Reuters, inclusiv în decembrie, că nu a făcut nimic greşit, iar directorul general Naresh Kumar Goyal a declarat marţi că nu are niciun comentariu cu privire la acţiunea OMS.

OMS, în colaborare cu autoritatea indoneziană de reglementare a medicamentelor, a emis, de asemenea, o alertă în octombrie cu privire la siropurile pentru tuse fabricate de patru producători indonezieni şi vândute pe piaţa internă. Producătorii sunt: PT Yarindo Farmatama, PT Universal Pharmaceutical, PT Konimex, PT AFI Farma.

OMS a declarat că siropurile au fost contaminate cu dietilenglicol şi etilenglicol, pe care le-a numit " substanţe chimice toxice folosite ca solvenţi industriali şi agenţi antigel care pot fi fatale chiar şi luate în cantităţi mici". Efectele lor toxice includ incapacitatea de a elimina urina, leziuni renale şi moartea.

Decesele au evidenţiat potenţiale lacune în reglementarea globală a medicamentelor utilizate în mod obişnuit, inclusiv supravegherea fabricilor şi a lanţurilor de aprovizionare, în special a celor care produc produse pentru ţările în curs de dezvoltare, care nu dispun de resursele necesare pentru a monitoriza siguranţa medicamentelor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO