Neliniştea pieţelor privind impactul inflaţionist al masivului plan de stimulente din SUA împinge randamentele titlurilor de trezorerie americane în sus şi subminează dolarul. Aceasta riscă să sufoce recuperarea Europei cu un euro mai puternic şi costuri reale de finanţare mai mari, deşi stimulentele fiscale europene sunt cu mult sub cele plănuite de Washington, în opinia lui Mike Dolan, editor Reuters.
În absenţa unui alt efort guvernamental de stimulare a economiilor din partea Europei pe măsura efortului noii administraţii americane, pieţele se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să fie forţată să vină cu noi achiziţii de obligaţiuni pentru a calma apele.
Şefa BCE Christine Lagarde a făcut primele comentarii pe acest subiect recent spunând că banca „monitorizează îndeaproape evoluţia randamentelor nominale ale obligaţiunilor pe termen mai lung“. Însă comentariile sale nu au avut decât un impact trecător asupra randamentelor nominale şi nu au oprit randamentele germane ajustate la inflaţie, sau reale, să atingă mai apoi un maxim pe patru luni.
Aşteptările legate de inflaţie contrastante şi ratele reale relative diferite care rezultă de aici de pe cele două părţi ale Antlanticului sunt cele care anunţă probleme pentru Frankfurt şi ridică din nou cursul de schimb euro/dolar, scrie Mike Dolan.
„Creşterea randamentelor reale din zona euro este mai problematică“, scria recent Gilles Moec, de la Axa Investment Managers. „Acestea cer acţiune, iar o accelerare decisivă a achiziţiilor de obligaţiuni ar putea fi soluţia“.
Cercetătorii BCE au subliniat recent modul în care episoadele de volatilitate ale dobânzilor din SUA afectează economiile din întreaga lume, inclusiv zona euro. Cu principalul indicator al volatilităţii pieţei titlurilor americane de trezorerie urcând cu aproape 50% în ultima lună, unde de şoc sunt deja resimţite.
Însă dinamica dobânzilor reale este cea care are un potenţial negativ.
Randamentele obligaţiunilor americane au urcat puternic în această lună, investitorii grăbindu-se să ia în calcul impulsul potenţial inflaţionist al stimulentelor lui Biden. Însă în condiţiile în care pieţele încep să se teamă de o posibilă înăsprire a condiţiilor financiare de către Fed, randamentele reale americane pe termen lung au început şi ele să crească.
Această creştere în sine ar trebui să dea un impuls dolarului şi să ajute parţial Europa, însă problema este că ratele reale europene au avansat şi mai rapid decât echivalentele americane de această dată, euro începând să avanseze în raport cu dolarul.
În timp ce creşterea randamentelor obligaţiunilor din America s-a transmis în Europa, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu aşteptările privind inflaţia.
„Dacă randamentele suverane din zona euro vor continua să crească în următoarele săptămâni, BCE nu va avea de ales decât să-şi accelereze achiziţiile de obligaţiuni pentru a contracara această înăsprire nedorită a condiţiilor monetare“, arată Erik Nielsen, economist-şef UniCredit.
În opinia unora, însă, astfel de acţiuni de politică nu vor fi suficiente, BCE urmând să resimtă presiuni în creştere să ţină pasul cu toleranţa sporită pentru inflaţie îmbrăţişată de Fed.
