Cehia, o ţară industrializată şi care şi-a construit economia în jurul industriei auto, şi-a redus anul trecut producţia de oţel cu 20%. Această materie primă este esenţială pentru construcţia de maşini. În schimb, importurile de oţel din state din afara UE, la anumite categorii de produse, au crescut şi cu 70%. O parte din vină pentru această situaţie o poartă problemele unuia dintre cei mai mari producători de oţel din ţară, care trece printr-o ciză financiară, posibil înrăutăţită de management defectuos, de scumpirea energiei şi de cererea redusă pentru oţel.
Însă cu astfel de probleme, la intensitate mai mare sau mai mică, se confruntă întreaga industrie europeană a oţelului. Şi nu este ceva nou. În ultimii 15 ani, sectorul a pierdut aproape 100.000 de locuri de muncă. Între 2008 şi 2023, producţia totală a scăzut cu 30%, potrivit unele analize EUobserver. Închiderea oţelăriilor riscă să alimenteze ascensiunea populismului în condiţiile în care, după cum avertizează observatorii, efectele şi ameninţarea dezindustrializării se numără printre motivele pentru care alegătorii votează pentru partidele de extremă dreapta.
Problemele oţelăriei cehe nu sunt unice în Europa şi dintr-un alt motiv. Complexul industrial face parte dintr-o serie de oţelării din România, Luxemburg, Italia, Belgia, Macedonia de Nord şi Ungaria achiziţionate de colosul Liberty Steel de la alt colos, ArcelorMittal. Schimbul s-a făcut cu aprobarea Comisiei Europene.
Afacerea a catapultat Liberty Steel în top 10 mondial al producătorilor de oţel, dacă este exclusă China, şi a permis ArcelorMittal să cumpere complexul siderurgic italian Ilva, printre cele mai mari din lume. Pentru a putea cumpăra activele italiene, ArcelorMittal a fost obligat de Comisia Europeană, care vrea să se asigure că nu sunt create monopoluri, să-şi reducă amprenta de pe piaţa UE prin cedarea unor alte active. Sindicatele au acuzat atunci că nu au fost implicate în negocieri şi că nu li s-a spus clar ce planuri de viitor are cumpărătorul.
Între timp, Ilva a fost naţionalizată de guvernul Italiei, care caută acum investitori pentru oţelărie. În Ungaria, relaţiile dintre guvern şi Liberty Steel, după ce au colaborat pentru salvarea oţelăriei Duna Steel Works, s-au tensionat când „salvatorul“ a anunţat că nu îşi mai permite să plătească salariile câtorva mii de angajaţi. În Cehia, oţelăria cu probleme este cea de la Ostrava. În 2019, Comisia Europeană a stabilit că Liberty House este un cumpărător potrivit pentru ArcelorMittal Ostrava şi a luat acestă decizie după evaluarea impactului asupra concurenţei şi în pofida avertismentelor numeroase venite de la sindicate şi din parlamentul ceh despre posibilele consecinţe ale tranzacţiei, mai ales asupra locurilor de muncă, se arată într-o cerere argumentată pentru răspunsuri adresată de un europarlamentar ceh Comisiei.
După cinci ani, achiziţia a forţat compania să-şi ceară falimentul ca urmare a disputelor dintre management şi furnizorul de energie Tameh Czech. Pentru că părţile nu au putut ajunge la un acord rezonabil, majoritatea angajaţilor de la Ostrava stau acasă. În februarie, creditorii au aprobat un plan de restructurare, care nu a avut succes, iar oţelăria a intrat în faliment în iunie. Dificultăţile din industrie riscă să distrugă mii de locuri de muncă într-o regiune a Cehiei care depinde masiv economic de producţia de oţel. Închiderea uzinelor de la Ostrava va bloca un lanţ de aprovizionare care adună în jurul lui 30.000 de locuri de muncă şi 900 de firme mici şi mijlocii.
Mii de locuri de muncă sunt în pericol în întreaga Europă Centrală şi de Est. De aceea, sindicate şi politicieni cer un plan de acţiune pentru industria oţelului care să fie sprijinit de autorităţile UE. Cehia este cea mai matură şi liberală economie din Europa de Est. Polonia este cea mai mare. Acolo, probleme are în special oţelăria Huta Czestochowa, şi acesta în faliment. Unitatea nu mai produce de un an şi în vară personalul a fost redus cu 40%.
Închiderea unităţii ar pune pe drumuri 1.000 de persoane. Recent, pentru salvarea ei au ieşit în stradă să demonstreze 400 de persoane. Dacă furnalele nu sunt repornite în curând, pierderile vor fi ireversibile. Şi în acest caz experţii spun că una din marile probleme a fost managementul prost. Din presa poloneză reiese că de Huta Czestochowa sunt interesaţi zece investitori, dintre care 4-5 se remarcă în mod special.
Unul este Sunningwell, companie asiatică cu mai multe fabrici de produse din oţel în România. Aceasta a mai deţinut oţelăria cu chirie în trecut, pentru 12 luni, retrăgându-se din finala cursei pentru achizionarea ei.
Un altul este exportatorul de cărbune polonez Weglokoks, unul dintre cei mai mari de pe piaţa europeană de profil. Oprirea producţiei la Huta Czestochowa a dus la falimentarea mai multor furnizori de produse din oţel din regiune. La Ostrava este un pic mai bine. Zilele trecute s-a reluat producţia de oţel laminat. Potrivit Centrului European pentru Studierea Populismului, dezindustrializarea contribuie la creşterea populismului prin dificultăţi economice crescute, erodarea protecţiei sociale, reducerea reprezentării sindicale şi creşterea inegalităţilor. Invadarea Ucrainei de către Rusia şi şocurile pandemiei de COVID-19 au adus în ţările din Europa Centrală şi de Est inflaţie peste media europeană. Aceste costuri crescute exacerbează stresul financiar al angajaţilor de la oţelăriile deţinute de Liberty Steel. „Dacă adăugăm situaţiei de la locul de muncă creşterea generală a costurilor, rezultă o povară psihologică prea mare pentru oameni“, a spus Petr Slanina, preşedintele sindicatului OS KOVO. „Angajaţii se simt trădaţi şi nu ştiu ce să facă.“
