Business Internaţional

Păcănele, ţigări, alcool, băuturi dulci, bănci, retaileri şi giganţii de internet: guvernele est-europene şi-au stabilit „victimele“ taxelor cu care vor să strângă bani pe timp de criză

Păcănele, ţigări, alcool, băuturi dulci, bănci, retaileri şi giganţii de internet: guvernele est-europene şi-au stabilit „victimele“ taxelor cu care vor să strângă bani pe timp de criză

Liderii Grupului Vişegrad (V4): premierul Slovaciei Igor Matovic, premierul Poloniei Mateusz Morawiecki, premierul Ungariei Viktor Orban şi premierul Cehiei Andrej Babis (de la stânga la dreapta).

Autor: Bogdan Cojocaru

24.09.2020, 20:40 1717

Fie că e vorba de taxe pe păcănele, pe mâncare nesănătoasă şi vicii sau pe afacerile giganţilor de internet, guvernele statelor din Grupul Vişegrad au apucat să anunţe impozite noi înainte de pandemie, când deja cheltuiau cu generozitate, astfel încât acum se pot lăuda că nu este nevoie de creşterea taxelor impuse populaţiei pentru acoperirea costurilor provocate de criză. Mai mult de atât, guvernul de la Praga vrea să reducă impozitul pe venit. În schimb, Ungaria pare să-şi fi făcut un obicei din a taxa retailerii şi băncile, în general companii străine, în caz de criză.

Recesiunea provocată de pandemia de COVID-19 a forţat guvernele din toată lumea să majoreze cheltuielile pentru a proteja locurile de muncă şi veniturile contribuabililor, creând astfel o bază cât mai solidă pentru revenirea economiilor. Însă aceste cheltuieli suplimentare va trebui acoperite într-un fel sau altul, iar mijloacele cele mai la îndemână sunt datoriile şi taxele. Cum UE a dat liber la îndatorare, până şi Germania îşi calcă pe inimă şi îşi va lăsa datoria să crească după ani de disciplină financiară strictă. Însă cu taxele este mai greu pentru orice guvern, dar mai ales pentru cele populiste, pentru că majorarea lor se face simţită într-un fel sau altul în buzunarul alegătorului.

La sfârşitul lunii trecute, guvernatorul băncii centrale a Cehiei Jiri Rusnok a făcut ceva ce nu-i stă în fire: a criticat conducerea politică a ţării, spunând că planul de a reduce impozitul pe venit va creşte presiunile care apasă pe un buget deja găurit de şocurile pandemiei de COVID-19, scrie Bloomberg.

Anul acesta, Cehia, cea mai matură economie din fostul bloc comunist, va înregistra un deficit bugetar record. Reacţia lui Rusnok a venit după ce premierul miliardar Andrej Babis anunţase cu câteva zile înainte reducerea impozitului pe profit, iniţiativă care ar lărgi pachetul de stimulare a revenirii economiei ce include măsuri precum subvenţionarea parţială a salariilor angajaţilor trecuţi pe program redus de lucru, bonusuri pentru personalul medical şi subvenţionarea chiriilor comerciale.

Rusnok a avertizat că reducerea impozitelor nu va stimula consumul, aşa cum crede guvernul, deoarece oamenii vor pune deoparte venitul suplimentar. Executivul a aprobat diminuarea impozitului pe veniturile mici şi mijlocii de la 20% la 15%. Persoanele cu venituri de peste 139.000 de coroane (5.323 euro) pe lună plătesc o taxă de 23%. Reforma fiscală vizează 4,5 milioane de angajaţi. Guvernul a aprobat, de asemenea, o propunere de a oferi pensionarilor un bonus excepţional de 5.000 de coroane (191 euro), sumă ce urmează a fi adăugată pensiilor din decembrie. Scopul este de a-i ajuta pe pensionari să acopere costurile de trai în creştere. De asemenea, guvernul a propus ca angajaţii să poată alege între a primi bonuri de masă şi bani cash. Dacă scade impozitul pe venit, cresc taxele în altă parte.

În iunie, cele două partide aflate la guvernare în Cehia au convenit să introducă o taxă digitală de 5% pe veniturile obţinute local de giganţii de internet internaţionali cum sunt Amazon şi Google. Cota este redusă faţă de planul iniţial, gândit anul trecut, care prevedea o taxă de 7%. Impozitul digital este aspru condamnat de guvernul SUA. De anul acesta cresc treptat şi accizele pe ţigări şi alcool şi sunt majorate taxele pe anumite jocuri de noroc, legea în acest sens fiind adoptată în 2019, odată cu o prevedere care introduce taxarea unei părţi din rezervele financiare ale companiilor de asigurări, potrivit agenţiei naţionale de presă a Cehiei.

În Polonia, la sfârşitul lunii trecute preşedintele Andrzej Duda a promulgat o lege prin care este majorat de anul viitor costul băuturilor cu conţinut ridicat de zahăr şi alcoolice.

Măsura, care ar aduce 684 de milioane de euro la buget, a fost propusă de guvern anul trecut cu scopul de a „promova alegerile sănătoase ale consumatorului“, dar a stârnit critici deoarece aparent ar reprezenta o încălcare a promisiunii guvernului de a nu majora taxele. Însă guvernul insistă că nu este vorba de o taxă. Noua „suprataxă“, cum îi spune executivul, va adăuga un cost fix, de 0,50 de zloţi (0,11 euro) la costul unui litru de băutură care conţine zahăr sau îndulcitori.

Va exista, în plus, un cost suplimentar de 0,05 zloţi pe litru pentru fiecare gram de zahăr peste 5g/100ml. De asemenea, băuturile alcoolice vândute în sticle mai mici de 300 mililitri vor primi o „suprataxă“ de 25 de zloţi pe litru de conţinut de alcool. Sunt vizate sticlele mici deoarece în special acestea sunt considerate ca fiind periculoase pentru sănătatea tineretului. Vor fi suprataxate şi băuturile energizante.

Guvernul a explicat că veniturile astfel obţinute nu vor intra la bugetul de stat, ci vor merge în sistemul de sănătate publică. Din ianuarie va intra în vigoare şi o taxă progresivă specială pentru sectorul de retail, care vizează comercianţii cu venituri lunare de peste 4 milioane euro. Taxa are 2 niveluri „ 0,8% şi 1,4%, în funcţie de mărimea veniturilor, şi nu va afecta vânzările online. Legea pentru acest impozit a intrat în vigoare în 2016, dar aplicarea ei a fost amânată din cauza unui conflict al guvernului cu Comisia Europeană. Guvernul a asigurat în august că nu are planuri de a introduce alte taxe în afară de cea din retail.

Ungaria suprataxează de ceva ani băuturile nesănătoase. Însă şi-a făcut un obicei şi din a suprataxa băncile şi retailerii atunci când vreo criză loveşte bugetul. Astfel, în aprilie, guvernul de la Budapesta a anunţat un fond de 1,8 miliarde de euro pentru combaterea efectelor pandemiei, acesta fiind finanţat printr-o taxă special impusă băncilor şi retailerilor multinaţionali. Ungaria a mai recurs la această strategie îndelung criticată în 2010, când criza datoriilor suverane devasta Europa.

 
 
AFACERI DE LA ZERO