Pentru analiştii americani, discuţia telefonică dintre preşedintele SUA Donald Trump şi conducătorul de la Moscova Vladimir Putin pe tema războiului din Ucraina înseamnă voinţa SUA, cea mai mare putere militară a lumii, de a reface contactul cu Rusia. Pentru că Trump nu i-a informat despre convorbire, liderii europeni s-au simţit lăsaţi pe dinafară. Frustrarea le-a fost accentuată şi de declaraţiile secretarului pe apărare al preşedintelui american, Pete Hegseth, care le-a explicat aliaţilor europeni că vor fi nevoiţi să suporte cea mai mare parte a poverii în oricare acord de pace va fi stabilit. Bloomberg Economics a calculat că protejarea Ucrainei şi consolidarea armatelor europene ar putea costa suplimentar marile puteri ale continentului 3.100 mld. dolari în următorii zece ani. Astfel, revine în atenţia Europei şi a Kievului posibilitatea folosirii activelor ruseşti îngheţate pentru a acoperi o parte din costuri.
Unul din rezultatele convorbirii de 90 de minute dintre Trump şi Putin, de altfel „foarte productivă“, după cum a descris-o preşedintele american, este perspectiva întâlnirii în persoană a celor doi lideri, un pas important pentru stabilirea condiţiilor terminării războiului din Ucraina. Conflictul în stadiul în care este acum nu poate fi încheiat peste capul Kievului, dar investitorilor de pe bursele de acţiuni le-a trebuit doar pasul spre pace făcut de Trump pentru a umfla capitalizarea companiilor europene în unele cazuri la cote record.
Un exemplu sunt acţiunile trasportatorului aerian low-cost Wizz Air din Ungaria, care după o perioadă de letargie datorată dezamăgirii investitorilor, au urcat ieri cu 10% în doar câteva ore. Compania, ca şi alţi operatori aerieni, au promis că vor relua zborurile spre Ucraina imediat ce va fi pace. Pacea va ajuta multe afaceri europene.
