Incertitudine, ameninţare, restricţii, izolare, paranoia, familii disfuncţionale - pandemia şi turbulenţele economice pe care aceasta le-a provocat afectează echilibrul şi chiar sănătatea mintală a oamenilor. Se vorbeşte de venirea unui al patrulea val al pandemiei, caracterizat prin anxietate, adesea prin sindromul burnout şi printr-o criză de afecţiuni mintale.
Din ce în ce mai mulţi avertizează, dar puţini au cutezat să estimeze costurile economice ale unei astfel de evoluţii a actualei crize. Institutul Economic Polonez a încercat să facă acest lucru. Într-un studiu numit „Generaţia coronavirus. A creşte în pandemie“, instituţia arată că tinerii încasează greul loviturilor economice, scrie Deutsche Welle. Creşterea anuală a costurilor legate de problemele de sănătate mintală cauzate de pandemie în rândul tinerilor s-ar situa la 0,5% din PIB-ul global, adică la 335 de miliarde de euro, a calculat institutul.
Suma include 157 de miliarde de euro reprezentând cheltuieli directe în sistemele de sănătate, 67,6 miliarde de euro investiţii în îmbunătăţirea programelor de securitate socială şi 120,5 miliarde de euro costuri directe legate de rata mai mică de ocupare a forţei de muncă şi scăderea productivităţii. Psihologi şi psihiatri atrag atenţia că lumea se îndreaptă spre o criză majoră, o pandemie paralelă în care se înmulţesc dramatic problemele de sănătate mintală din cauza pandemiei de COVID-19.
Cu acest lucru este de accord şi David Dozois, profesor la Universitatea Ontario de Vest. El argumentează printr-un sondaj realizat de institutul Mental Health Research Canada care arată că grupul de vârstă 18-34 se chinuie cel mai mult din cauza COVID-19. Cei care aparent au cea mai slabă sănătate mintală sunt adulţii tineri şi persoanele care au întâmpinat probleme financiare sau care nu au putut primi îngrijiri pentru alte probleme medicale. Somnul şi mişcarea insuficiente sau lipsa socializării faţă în faţă cresc, de asemenea, riscul de şubrezire a sănătăţii mintale.
„Oameni de toate felurile, trecuţi mai mult sau mai puţin prin viaţă, au fost loviţi rău de COVID-19, cauza stresului diferă în funcţie de grupul de vârstă“, spune Steven Taylor, profesor şi psiholog la Universitatea British Columbia şi autor al analizei „Psihologia pandemiilor“.
France24 aduce în atenţie, referitor la Franţa, una dintre cele mai populate ţări europene, un val de pacienţi cu afecţiuni psihice din care o parte importantă sunt adolescenţi şi adulţi tineri. Sunt tineri care n-au mai avut până acum probleme, însă de când a venit pandemia au încercat să se sinucidă sau au intrat în depresie, care s-au automutilat.
De asemenea, rândurile bolnavilor sunt îngroşate de cei cu afecţiuni mai vechi, dar acum acutizate sau de cei care fac abuzuri de medicaţia calmantă. În SUA, numărul copiilor care ajung la spital pentru tratamente psihiatrice a atins un nivel istoric. Şi acolo se vorbeşte despre o criză a sănătăţii mintale. Într-un sondaj realizat de U.S. Census Bureau în decembrie, peste 42% din participanţi au spus că au avut simptome de anxietate sau depresie.
Nivelul este cu 11 puncte procentuale mai mare decât în anul anterior. În rândul copiilor şi adolescenţilor a fost observată cea mai accentuată creştere a problemelor de sănătate mintală după ce aceştia au pierdut accesul la sursele sociale şi au fost obligaţi să petreacă mai mult timp în case cu diferite grade de disfuncţionalitate, explică Mike Rowley, CEO-ul Havenwood, un ONG care asigură adăpost pentru părinţii fără partener.
În Marea Britanie, până la finalul celui de-al doilea semestru din 2020 unu din cinci adulţi au trecut printr-o formă sau alta de depresie. Înainte de pandemie, rata era de două ori mai mică, potrivit datelor statistice oficiale. ÑDe mulţi ani creşte numărul de tineri cu probleme de sănătate mintală şi îngrijorător este să tendinţa a fost exacerbată serios de Covid“, spune Simon Evans, profesor de neuroştiinţe la Universitatea Surrey.
Studiul polonez a găsit că sănătatea mintală s-a deteriorat din cauza reducerii oportunităţilor de a munci, a înrăutăţirii perspectivelor pentru un loc de muncă stabil, consecinţelor izolării sociale şi a stresului rezultat din pericolul de a fi infectat. Pandemia a creat o situaţie în care tinerii au fost adesea stigmatizaţi ca vectori de propagare a virusului. În societate au fost observate, de asemenea, mai puţine căsătorii, mai multe divorţuri, fertilitate redusă, creşterea patologiilor sociale pornite de la infracţiuni sau abuzul de alcool.
În statele sau în categoriile sociale sărace, problema a fost acutizată de accesul mai costisitor la ajutor profesional. Datele Organizaţiei Mondiale a Comerţului arată că în timpul pandemiei sprijinul financiar pentru servicii de sănătate mintală esenţiale a fost îngheţat în 93% din ţările lumi, în timp ce cererea de ajutor creşte. Autorii studiului polonez cred că efectele economice ale noii pandemii pot fi parţial amortizate prin asigurarea că tinerii au unde să muncească.
