Business Internaţional

Paranoia premierului Erdogan riscă să alunge investitorii şi să trimită economia turcă într-o criză valutară

AFP/Mediafax Foto

Tayyip Erdogan, premierul Turciei, a ameninţat cu acţiuni dure contra unora dintre cele mai mari bănci şi grupuri industriale

Autor: Bogdan Cojocaru

04.07.2013, 20:02 1891

Inflaţia din Turcia, ţară din care tra­diţiile democratice şi creşterea economică explozivă au făcut până nu demult farul de ghidaj pentru naţiunile care au ieşit din pri­măvara arabă, a ajuns la maximul ultimelor nouă luni din cauza scumpirii rapide a alimentelor şi educaţiei, iar costurile de finanţare aproape s-au dublat din luna mai.

Moneda naţională, lira, s-a depreciat cu 10% faţă de începutul anului. Tot acest mixt toxic pare o reluare a dificultăţilor din 2011, când Turcia a ajuns în pragul unei crize cu o cădere de 20% a lirei şi o intervenţie ma­sivă a guvernului pentru stoparea de­cli­nului, şi subliniază vulnera­bilitatea unei economii care depinde mult de dispo­ziţia in­vestitorilor, atacaţi de premierul Erdogan.

Inflaţia anuală a accelerat la 8,3% pe an în iunie, maximul ultimelor nouă luni, potrivit datelor publicate miercuri de institutul naţional de statistică. Veştile au demo­ralizat investitorii de pe bursă, acţiunile terminând şedinţa în scădere cu 3,5%. Bursa de la Islanbul este cu 6% sub nivelul de la începutul anului, scrie The Wall Street Journal.

Randamentele obligaţiunilor cu scadenţa la doi ani sunt de aproape 8%, faţă de 4,6% pe 17 mai. Tot acest mix de date demonstrează cât de instabilă este dispoziţia investitorilor, unul din factorii la care economia turcă este cel mai vulnerabilă.

Cine este de vină? Recent, premierul Tayyip Erdogan a ameninţat cu acţiuni dure contra unora dintre cele mai mari bănci şi grupuri industriale, ceea ce a dus la scăderea accentuată a acţiunilor, scrie Bloomberg. El a ameninţat, de asemenea, că va „sufoca“ un aşa-zis „lobby pentru dobânzi ridicate“ al speculatorilor care au vrut să împingă în sus dobânzile şi să sufoce economia, notează agenţia Thomson Reuters. Investitorii străini deţin obligaţiuni şi acţiuni turce de 140 miliarde dolari, potrivit Standard Bank. Ei vor pierde bani dacă dobânzile cresc.

Riscul este mai degrabă ca investitorii să-şi scoată banii din Turcia dacă-şi pierd încrederea. Economia turcă, a cărei creştere puternică era atractivă pentru investitori, a crescut cu doar 2,6% anul trecut, faţă de 8,5% anul anterior, după ce banca centrală a majorat dobânzile pentru a reduce pericolul ca economia să se supraîncălzească. Inflaţia a atins anul trecut aproape 9%.

 

Necesarul de finanţare nu poate fi acoperit decât cu investitorii străini

Cea mai mare slăbiciune economică este deficitul de cont curent, un semn că consumul creşte mai rapid decât poate suporta economia. Indicatorul a scăzut la 5,9% din PIB în 2012 de la 9,7% din PIB în 2011. Dar deficitul a început din nou să crească anul acesta. Până acum investi­to­rii internaţionali au acceptat să finan­ţeze de­ficitul de cont curent. Ei erau în­cântaţi, pe lângă creşterea economică, de ati­tudinea favorabilă pieţelor a lui Er­dogan, de stabilitatea politică şi de pers­pec­tiva că democratizarea va aduce ţara în UE.

Însă protestele masive din ultimul timp au pus sub semnul îndoielii aceşti factori pozitivi. Atacurile lansate de Erdogan asupra speculatorilor umbreşte promisiunile facute faţă de pieţe. Violenţa cu care guvernul a răspuns protestelor pune, de asemenea, la îndoială viitorul Turciei în UE. În plus, turismul ar putea fi afectat de tensiunile sociale.

Un indicator al vulnerabilităţii Turciei la pierderea încrederii este necesarul de finanţare externă, de 205 miliarde dolari – un sfert din PIB – până la sfârşitul anului viitor. Dacă investitorii nu vin cu banii, lira s-ar putea scufunda.

Banca centrală are rezerve de 130 miliarde dolari, reduse în comparaţie cu necesarul de finanţare. Rezervele nete – după ce sunt excluse fondurile în valută depozitate de bănci – sunt de doar 46 miliarde dolari, potrivit Standard Bank.

În aceste condiţii, banca centrală nu va putea, probabil, să facă faţă dacă „lobbyul dobânzilor“ fuge spre ieşire. În acest caz, banca centrală va trebui să majoreze dobânzile, ceea ce ar afecta creşterea.

Guvernul a început vânătoarea vino­va­ţilor  - cum ar fi băncile şi agenţiile de ştiri - din „conspiraţia internaţională“, cei care ar fi orchestrat protestele. Şeful Consiliului Pie­ţelor de Capital a con­firmat că subal­ternii lui au lansat o an­chetă privind vola­tili­tatea din timpul protestelor. Potrivit trade-rilor de la Istanbul, autorităţile le cer să le pună la dispoziţie corespondenţa cu străinii.

În 2011, lira s-a depreciat cu 20% faţă de dolar, ceea ce a forţat banca centrală să cheltuiască peste 18 miliarde dolari în 2011 pentru susţinerea lirei şi să majoraze dobânzile pentru stăvilirea inflaţiei, aflată la valori de două cifre din cauza creşterii nevoii de finanţare externă.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO