Business Internaţional

În partidul de guvernământ al Germaniei s-a dus o bătălie de care depinde viitorul Europei post-Merkel. S-au înfruntat justiţia socială, atlantismul şi conservatorismul tradiţional: În final a ieşit Armin Laschet, care vrea să recâştige comunităţile de imigranţi

În partidul de guvernământ al Germaniei s-a dus o bătălie de care depinde viitorul Europei post-Merkel. S-au înfruntat justiţia socială, atlantismul şi conservatorismul tradiţional: În final a ieşit Armin Laschet, care vrea să recâştige comunităţile de imigranţi

Armin Laschet, candidat la conducerea CDU: Dacă vrem să rămânem un partid cuprinzător, trebuie să recâştigăm comunităţile de imigranţi.

Autor: Bogdan Cojocaru

17.01.2021, 17:43 1385

♦ Cei 16 ani de guvernare ai cancelarului german Angela Merkel au devenit ceea ce este cunoscut ca „merkelism“, o politică prudentă şi a compromisului nu doar pentru Germania, ci pentru întreaga Europă ♦ Merkel se retrage anul acesta, iar alegerile din weekend pentru noul conducător al partidului său ar putea însemna politici noi, cu implicaţii pentru viitorul Uniunii Europene.

Lupta pentru conducerea Uniunii Creş­tin-Democrate (CDU) s-a dat între trei can­didaţi: fostul responsabil cu disci­plina în partid Friedrich Merz, pre­mierul landului Renania de Nord - Westphalia, Armin Laschet, şi Norbert Röttgen, pre­şe­dintele comisiei pentru afaceri externe a Bundes­tagului, scrie Deutsche Welle.

Cei trei politicieni au multe în comun. Toţi sunt familişti, sunt catolici şi vin din Renania de Nord - Westphalia, cel mai populat land din Germania. Toţi se văd pe sine ca politicieni de centru, cu rădăcini adânci în politica germană. Toţi au încercat din răs­pu­teri să tragă o linie între ei şi partidele extremiste Alter­nativa pentru Germania pe de o parte şi for­maţiunea de stânga pe de cealaltă par­te a spectrului politic. De asemenea, Merz, Laschet şi Röttgen au în co­mun îngrijorări profunde că Uniunea Creştin-Demo­crată se chinuie să facă faţă unor provocări noi cre­ate de schimbările rapide din societate. „Suntem repre­zentativi pentru societate ca întreg?“ i-a între­bat recent Laschet pe membrii CDU. „Răspunsul este: nu!“

Aceasta explică de ce toţi cei trei candidaţi s-au concentrat pe a convinge cât mai mulţi alegători ti­neri, cât mai multe femei şi membri ai comunităţilor de imigranţi să se alăture partidului. „Dacă vrem să rămânem un partid cuprinzător, trebuie să recâş­tigăm comunităţile de imigranţi“, a explicat Laschet. Toţi candidaţii au promis să grăbească procesul de digitalizare a Germaniei şi măsurile de combatere a schimbărilor climatice, asigurându-se în acelaşi timp că economia rămâne robustă. 

Au existat şi diferenţe semnificative între candi­daţi. Laschet, spre exemplu, se portretizează ca un cam­pion al justiţiei sociale, dar şi al legii şi ordinii. Röttgen, un specialist de top în politică externă, vrea ca Germania să-şi asume mai multă responsabilitate în legătură cu Europa şi nu numai.

„Suntem partidul inter­naţional, partidul euro­pean, un partid transatlan­tic. Şi trebuie din nou să accelerăm“, a spus Röttgen. Merz este văzut ca o voce a businessului şi fi­nan­ţelor şi un avocat al conservatorismului tra­diţional. Presa şi analiştii au insistat înainte de ale­gerile din weekend mai mult pe acesta din urmă. Financial Times l-a portretizat ca fiind un perturbator. Merz, un avocat milionar şi fost preşedinte al BlackRock Germania,  crede că ideea ca UE să strângă bani de pe pieţele financiare pentru a-i distribui ca granturi statelor membre „se loveşte de limitele tratatelor UE“. Ca parlamentar, a promis alegătorilor că zona euro nu va deveni „o uniune a transferurilor“ - un sistem în care naţiunile bogate precum Germania îşi salvează vecinii mai săraci. Astfel, vederile sale sunt mai apropiate de cele ale statelor nordice obsedate de disciplina fiscală decât de cele ale lui Merkel. De asemenea, Merz şi-a exprimat rezervările privind o integrare mai în pro­fun­zime a UE. „Sunt sceptic în privinţa trans­fe­rării mai multor puteri către UE“, a spus el.

„UE va avea un viitor doar dacă statele naţiuni rămân stâlpii prin­cipali de rezistenţă. Nu vreau să văd o UE în care iden­titatea noastră se dizolvă şi în care suntem toţi doar europeni.“ Într-o dezbatere de luna trecută, Merz a atacat BCE atrăgând atenţia asupra efectelor pe care le are politica dobânzilor reduse asupra „econo­miilor private“ din Germania şi a „pieţei imo­biliare“. Însă în unele aspecte Merz propune o coor­donare mai strânsă între statele UE. Spre exemplu, în politica externă el vrea să vadă unanimitatea înlo­cuită cu votul majorităţii calificate pentru a permite UE să-şi proiecteze puterea în lume cu mai multă efi­cienţă. Această idee este împărtăşită şi de Röttgen, care a spus că UE riscă să fie „pulverizată“ între SUA şi China în noua lor rivalitate pentru dominaţia glo­ba­lă. Atât Röttgen, cât şi Merz au propus crearea unei avangarde de state membre ale UE care să aibă o „voce europeană“ mai puternică în afacerile globale.

Preşedinţii CDU nu pot schimba peste noapte politicile partidului în privinţa Europei, unde o putere mai mare o au creştin-democraţii din parlament. Grupul parlamentar este în general mai critic în privinţa integrării zonei euro, dar a arătat în diferite ocazii flexibilitate, spre exemplu cu sprijinirea planului lui Merkel pentru fondul de recuperare din criză al UE. Alegerile CDU din weekend nu decid cine o va înlocui pe Merkel în funcţia de cancelar, dar îi oferă câştigătorului şanse mari în această cursă dacă CDU rămâne cel mai puternic partid în urma votului din septembrie.

AFACERI DE LA ZERO