Uniunea Europeană urmăreşte un obiectiv ambiţios: să convingă europenii care deţin în total 11.000 de miliarde de euro în conturi bancare să înceapă să investească aceşti bani în acţiuni şi obligaţiuni ale companiilor europene, alimentând astfel atât creşterea economică a regiunii, cât şi propria prosperitate. Ultimele date arată însă cât de departe este acest obiectiv de realitate: europenii deţin sub 10% din activele lor financiare sub formă de acţiuni acţiuni, scrie Bloomberg.
„Este un efort pe termen lung de a schimba modul în care Europa îşi finanţează economia şi modul în care europenii se raportează la economisire şi investiţii. Se înregistrează deja progrese semnificative, chiar dacă schimbarea nu se va produce peste noapte”, a declarat Maria Luís Albuquerque, comisarul european pentru servicii financiare, responsabilă de implementarea acestui plan.
Planul UE mizează pe noi conturi de economii şi investiţii, care ar permite oamenilor să cumpere acţiuni, obligaţiuni şi fonduri începând de la 10 euro pe lună, ideal cu un regim fiscal special, după modelul conturilor japoneze Nippon fără taxe, al pensiilor private britanice sau al conturilor 401(k) din Statele Unite. Unsprezece ţări europene au deja astfel de conturi, iar alte şapte, printre care Franţa, Portugalia şi Spania, urmează să le introducă. Ideal, 70% din investiţii ar trebui direcţionate către active europene, pentru a îmbunătăţi perspectivele economice ale regiunii.
UE a propus, de asemenea, extinderea competenţelor Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe, care ar urma să supravegheze o mare parte din pieţele de capital europene până în 2027 sau 2028.
Pentru fiecare pas înainte, există însă şi un pas înapoi. Olanda a propus anul trecut o taxă pe investiţii de 36% din câştigurile nerealizate la acţiuni, obligaţiuni şi criptomonede, chiar dacă banii rămân investiţi, măsură atenuată ulterior în urma protestelor publice. Letonia a majorat anul trecut impozitul pe câştigurile de capital de la 20% la 25,5%, iar România a crescut taxa pe dividende de la 10% la 16%, începând din ianuarie.
Barierele reale în calea investiţiilor nu ţin însă doar de fiscalitate, ci şi de dobânzile scăzute din UE, care au împins capitalul în afara regiunii, susţine Jacques de Larosière, fostul guvernator al băncii centrale a Franţei, creditat cu ideea unui supervizor unic european după criza financiară.
„Spunem mereu că vrem o piaţă unificată. Sunt sătul de asta. Toată lumea o spune, dar în timp ce o unii afirmă asta, alţii organizează exportul de capital în afara regiunii", a declarat acesta.
Letonia ilustrează poate cel mai bine dimensiunea provocării. Ţara are doar 1,9 milioane de locuitori, iar PIB-ul pe cap de locuitor reprezintă 71% din media UE. Populaţia plasează doar 1,2% din activele financiare în acţiuni, în timp ce 87% se află în depozite bancare, a doua cea mai mare pondere din Europa.
„Problema e psihologică, oamenii nu au încredere", spune Andris Tauriņš, avocat din Riga, care îşi aminteşte cum părinţii lui „au pierdut totul" de mai multe ori în copilăria sa, pe fondul colapsurilor bancare şi al crizei valutare de după ruperea Letoniei de Rusia.
