Business Internaţional

Pentru că inflaţia se instalează peste tot, creşte riscul de stagflaţie şi SUA îşi subminează dolarul prin neglijenţă bugetară, unele băncile centrale se protejează întărindu-şi rezervele de aur

Guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei Adam Glapinski a spus că aurul ar trebui să ajungă la 20% din rezervele valutare ale instituţiei.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei Adam Glapinski a spus că aurul ar trebui să ajungă la 20% din rezervele valutare ale instituţiei.

Autor: Bogdan Cojocaru

03.11.2021, 23:16 2350

Băncile naţionale ale Ungariei, Serbiei, Franţei şi Thailandei şi-au majorat în ultimul an rezervele de aur, un activ considerat de obicei un refugiu atunci când se anunţă vremuri dificile. La Banca Rusiei, metalul preţios a ajuns să reprezinte 20% din totalul rezervelor. Care să fie cauza acestor achiziţii? Frica? Propaganda?

În anii de boom economic de dinaintea actualei crize, Banca Naţională a Ungariei, condusă pe atunci de un aliat al guvernului de la Budapesta considerat populist, a decis să-şi repatrieze rezervele de aur. Atunci, circa trei tone de aur unguresc, în valoare de circa

130 de milioane de dolari, erau depozitate la Londra. Repatrierile metalului preţios erau la acea vreme o modă printre băncile centrale. Cele din Austria, Germania şi Olanda făceau acest lucru. Banca centrală germană finaliza în 2017 un program de repatriere a unor cantităţi de aur echivalente cu 31 de miliarde de dolari din Paris şi New York. Scopul a fost consolidarea „încrederii şi sentimentului de siguranţă“. De asemenea, era un semn că nu mai există pericolul ca aurul german să cadă în mâinile armatei sovietice.

Banca centrală maghiară spunea că repatrierea întăreşte încrederea pieţelor în Ungaria. Dar banca centrală ungară a mers mai departe şi la începutul anului acesta şi-a triplat rezervele de metal preţios la 94,5 tone, cel mai ridicat nivel din ultimii zeci de ani. Achiziţiile au fost justificate prin stabilizarea economiei în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, când riscurile inflaţioniste cresc şi datoria se umflă. Însă triplarea rezervelor vine în contextul în care guvernatorul băncii centrale, fost aliat şi colaborator apropiat al premierului Viktor Orban, s-a transformat într-un critic înverşunat al guvernului acestuia.

Între timp, riscurile inflaţioniste s-au transformat într-un val de inflaţie fără pre­ce­dent pe care banca centrală încearcă să-l spargă prin majorarea dobânzilor. Orban pre­feră însă dobânzi mici, pentru multe din ideile sale de stimulare economică se bazează pe cre­dite ieftine. Ori creditele ieftine hrănesc inflaţia.

La începutul anului, Ungaria era pe primul loc în Europa Centrală şi de Est la rezerve de aur pe cap de locuitor, după cum scrie Reuters, care citează site-ul băncii centrale. Pe site se mai arată şi că „apariţia salturilor pe pieţele globale ale datoriilor sau temerile create de inflaţie cresc şi mai mult importanţa aurului în strategia naţională ca activ-adăpost şi ca păstrător de valoare“.

În 2018, instituţia a cheltuit un miliard de euro pe achiziţiile de metal preţios. În februarie rezervele de aur achivalau cu 1,5 miliarde de euro, la rezerve naţionale totale de 33 de miliarde de euro. În aprilie, estimează analiştii, rezervele, care includ şi achiziţiile noi, ajunseseră la 4,5 miliarde de euro, adică aproape 15% din total.

Analiştii au interpretat achiziţiile prin aşteptările băncii centrale ca yieldurile obligaţiunilor să crescă pe pieţele inter­naţionale, adică să crească preţul riscului (datoria devine mai scumpă), ceea ce ar eroda valoarea portofoliului de obligaţiuni. Portalul de ştiri şi analize pentru pieţele financiare fxstreet.com scrie că în ultimele luni a crescut apetitul băncilor centrale pentru metal preţios, în parte datorită presiunilor inflaţioniste globale şi perturbărilor de pe pieţele de energie.

Banca Rusiei, care în vremuri de criză se confruntă adesea cu deprecierea rublei, ca şi Ungaria, de altfel, a cărei monedă este forintul, deţine 2.300 de tone de aur. Cantitatea va creşte considerabil în anii următori, apreciază specialiştii. Ei mai spun şi că acumularea de aur reprezintă o îndepărtare de dolar, unul din activele din care sunt constituite în mod tradiţional rezervele valutare.

Aceasta pentru că în ultimii cinci ani guvernul SUA a devenit mai neglijent financiar, cu datoriile, în dolari, atingând cote record. Astfel, SUA şi dolarul riscă să-şi piardă încrederea în ochii lumii. Fxstreet.com notează că declinul puterii de cumpărare a dolarului este din ce în ce mai vizibil în ultimii ani.

O altă ţară care a indicat că ar vrea să-şi consolideze rezervele de aur este Polonia. Guvernatorul băncii centrale, un apropiat al partidului aflat la guvernare şi care caută să primească un nou mandat, a declarat că aurul ar trebui să ajungă la 20% din rezerve. Bancherul vrea ca instituţia să cumpere cel puţin 100 de tone de aur pentru a demonstra puterea economică a ţării. Sub îndrumarea lui, desigur. Banca centrală a Poloniei a cumpărat 126 de tone de aur în 2018 şi 2019 a repatriat 100 de tone de la Londra, dublându-şi rezervele. Şi Serbia se laudă cu acumularea treptată de aur pentru „susţinerea stabilităţii sistemului financiar sârb într-o perioadă de incertitudine şi pentru protejarea împotriva riscului crescut de criză globală“.

Pentru băncile centrale, unul dintre rolurile principale ale aurului este de  diversificare a rezervelor, scrie Reuters. Băncile sunt responsabile pentru monedele naţiunilor lor, dar valoarea acestora variază în funcţie de cum este percepută puterea sau slăbiciunea economiei. În momente dificile, băncile pot fi forţate să printeze mai mulţi bani deoarece ratele dobânzilor, pârghia tradiţională de control monetar, sunt aproape de zero de peste un deceniu. Această creştere a masei monetare poate fi necesară pentru a preveni turbulenţele economice, dar cu preţul devalorizării monedei. Aurul, dimpotrivă, este un activ fizic şi disponibil în cantităţi finite. Ca atare, este o acoperire naturală împotriva inflaţiei. Deoarece aurul nu prezintă riscuri de credit, el serveşte ca sursă de încredere într-o ţară şi în toate mediile economice, ceea ce îl face unul dintre cele mai importante active de rezervă la nivel mondial, alături de obligaţiunile de stat.

Relaţia inversă a aurului cu dolarul american este un element ce-i creşte atractivitatea. Când dolarul scade în valoare, aurul creşte de obicei, permiţând băncilor centrale să-şi protejeze rezervele în perioadele de volatilitate a pieţei. Cele mai mari rezerve de aur din lume le au SUA şi Germania.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO