Bulgaria, cea mai săracă economie din Uniunea Europeană, a reuşit să aleagă câştigătorul unei licitaţii internaţionale pentru achiziţionarea a 20 de trenuri electrice. De data aceasta, ofertanţii au fost toţi europeni. Prima încercare s-a soldat cu un eşec după ce Comisia Europeană a început să investigheze oferta unuia din participanţi, gigantul CRRC din China, care beneficiază de sprijinul financiar al statului chinez.
Povestea celui mai scump contract din planul naţional al Bulgariei de refacere economică reflectă concurenţa sălbatică de pe o piaţă limitată şi dintr-o industrie de nişă, dar de importanţă strategică, şi tendinţele care se accentuează în ceea ce se profilează a fi un război economic între Vest şi Est.
CRRC este cel mai mare producător de trenuri din lume şi s-a retras din licitaţia Bulgariei în martie după ce CE a lansat o anchetă sub suspiciunea că oferta sa este anticoncurenţială deoarece a beneficiat de subvenţii de la statul chinez. Prin această manevră, compania a forţat executivul european să-şi închidă investigaţia. Însă nu a renunţat la piaţa europeană.
Zilele trecute CRRC a anunţat un parteneriat cu o companie maghiară care-i va permite să producă în Ungaria trenuri şi vagoane destinate pieţei europene. Colosul chinez îşi va construi o fabrică în ţara care deja este principalul promotor al intereselor Chinei în UE. Unitatea ar urma să devină operaţională anul viitor, iar pe lângă ea CRRC are în plan să înfiinţeze un centru educaţional, de pregătire profesională şi de cercetare şi dezvoltare în domeniul feroviar, potrivit Railway Gazette.
Partenerul maghiar este o companie foarte tânără, Acemil, deţinută de un fond de equity misterios. Nu se ştiu multe despre proprietarii acestuia, dar o investigaţie a Direkt36 din Ungaria a găsit că Acemil are legături directe cu anturajul lui Antal Rogán, fost primar al unui district al Budapestei şi în prezent şeful de cabinet al premierului Viktor Orban. Antal Rogán este milionar şi o mare parte din averea sa vine din drepturi intelectuale plătite lui de companii de stat.
Potrivit Daily News Hungary, iniţial compania s-a concentrat pe afaceri de logistică feroviară legate de relaţia China-Europa. Uzina care urmează să fie construită de CRRC în Ungaria este doar o piesă dintr-o reţea tot mai mare de centre de producţie pe care industria chineză şi le deschide în această ţară în contextul în care importurile din China sunt ameninţate cu tarife. Cele mai multe fabrici chinezeşti sunt din industria auto şi a bateriilor. Tehnologia de vârf chineză nu este prezentă în Ungaria. CRRC ar vrea să producă în ţara est-europeană locomotive, garnituri de trenuri electrice şi vagoane de marfă.
Pentru acestea din urmă va fi construită o altă fabrică. Că industria feroviară devine importantă pentru guvernul maghiar o arată încercarea soldată cu eşec a companiei maghiare Magyar Vagon de a prelua producătorul spaniol de trenuri Talgo în cadrul a ceea ce presa maghiară a descris o expansiune strategică maghiară în sectorul feroviar european.
Guvernul spaniol a blocat achiziţia invocând motive care ţin de siguranţa naţională, nefiind convins că compania maghiară şi-a tăiat complet legăturile cu foştii patroni ruşi. Magyar Vagon este oficial sub patronajul lui Zsolt Hernádi, preşedintele-CEO al colosului de petrol şi gaze maghiar MOL. Hernádi a fost condamnat la închisoare în Croaţia pentru fapte de corupţie.
De o fuziune cu Talgo s-a arătat interesat şi producătorul ceh de material rulant feroviar Skoda, dar compania spaniolă i-a refuzat recent oferta. Interesată s-a arătat şi Polonia. Talgo este un nume bine cunoscut în industria de profil europeană şi a încercat în primăvară să convingă statul bulgar să cumpere de la ea 20 de trenuri electrice în locul celor din oferta cu probleme a companiei chinezeşti CRRC.
Oferta chineză era cu 50% mai ieftină decât cea spaniolă, iar cea spaniolă, de 625 milioane euro, depăşea bugetul de 615 milioane euro al guvernului bulgar. Talgo a promis atunci aceeaşi tehnologie feroviară vândută către Deutsche Bahn din Germania şi Danske Statsbaner din Danemarca.
Sunt trenuri capabile să atingă viteze de 200 km/h şi pot fi transformate în trenuri de foarte mare viteză dacă este nevoie. Până la urmă Bulgaria a redeschis licitaţia, finala disputându-se între Alstom din Franţa şi Skoda.
Câştigătorul a fost Skoda, cu o ofertă de 256 milioane euro care include servicii de întreţinere timp de 15 ani. Trenurile, de tipul RegioPanter, cu două capete şi un singur etaj, urmează să fie livrare în următorii doi ani şi vor circula pe rutele lungi ale Bulgariei, inclusiv Sofia-Ruse. Alstom a pierdut cu o ofertă de 330 milioane euro. Pentru un alt contract bulgar, pentru 35 de trenuri, cu un buget de 550 milioane euro, s-au bătut Stadler Polska şi Pesa Bydgoszcz din Polonia, Skoda şi Alstom. Stadler a fost ales câştigător în iulie, dar compania s-a retras, lăsând locul celorlalţi polonezi.
