În prezent nouă economii principale sunt în recesiune sau în pragul recesiunii: Argentina, Brazilia, Germania, Italia, Mexic, Rusia, Singapore, Coreea de Sud şi Marea Britanie, unele afectate de politicile greşite, iar altele de evoluţia comerţului global, scrie Christopher Dembik, Saxo Bank.
Directorul de analiză macro la Saxo Bank spune că perspectiva se deteriorează în mult ţări. Mulţi analişti s-au grăbit să pună vina pe războiul comercial pentru impactul macroeconomic negativ. „Noi nu încercăm să diminuăm importanţa acestui factor dar, în opinia noastră, încetinirea din China şi faptul că China importă mai puţin din restul lumii reprezintă factori determinanţi mai importanţi pentru comerţul global în scădere şi pentru riscul de recesiune. Dacă ne uităm la ţările care s-ar putea confrunta cu o recesiune tehnică în acest an - Germania, Coreea de Sud şi Singapore - acestea au, toate, o expunere foarte mare la China”, spune Dembik.
Ce este diferit în acest moment de acum câteva luni este faptul că impactul negativ al încetinirii din China nu se mai limitează doar la sectorul manufacturier. „Vedem în multe ţări, mai ales în Germania, o contaminare a scăderii dinspre producţie către servicii. Cel mai recent indice german PMI pentru servicii a fost 54,4 în august, însă în scădere de la cel mai înalt punct anual al său de 55,8. Distanţa observată între sectorul manufacturier şi sectorul serviciilor va fi redusă în lunile ce vin, sectorul serviciilor scăzând, cu excepţia cazului în care autorităţile decid să implementeze stimulente orientate spre cerere”.
Totul vine după o lună august plină de evenimente. Statele Unite au etichetat China ca fiind „manipulator de valută”, deschizând o rundă de negocieri cu un an înainte de implementarea noilor sancţiuni SUA. Şi, din nou, băncile centrale au salvat pieţele financiare prin confirmarea faptului că au lansat un nou ciclu de relaxare. Volatilitatea a crescut destul de abrupt, atingând aproape cel mai înalt nivel al său de la începutul anului încoace şi, deloc surprinzător, investitorii au căutat active sigure, în special aur. „Pe frontul macroeconomic, am avut confirmarea faptului că nu va exista o redresare a creşterii şi a comerţului în a doua jumătate a anului, aşa cum am afirmat în mod repetat, iar riscul recesiunii creşte în mod clar”.
În comparaţie cu luna anterioară, perspectiva macroeconomică în China nu s-a schimbat prea mult. Există noi semne de stabilizare a economiei care apar ici şi colo, dar cererea locală este încă slabă, iar obstacolele impuse de evenimentele comerciale mondiale continuă să afecteze negativ economia. „Indicatorul nostru principal în ceea ce priveşte economia chineză, impulsul de creditare, care urmăreşte fluxul creditelor noi ca procentaj din economie, este încă în contracţie la minus 3,8% din PIB. Acesta reflectă impactul crizei de lichidităţi onshore şi al măsurilor de reglementare luate de către PBOC ce afectează în mod special băncile mici.
„Majoritatea indicatorilor Chinei sunt în scădere, mai ales generarea de electricitate (-2,7% de la an la an în iulie), cu excepţia volumului transportului feroviar de marfă care este încă bine orientat (9,1% de la an la an în iulie). Din motive evidente, nu ne aşteptăm ca recenta ameliorare din sectorul manufacturier să dureze. Noile comenzi pentru export au crescut uşor în iulie, dar de la un nivel foarte scăzut. Dinamica este încă negativă pentru întreprinderile mici şi mijlocii. O mare parte a ameliorării priveşte companiile mari care pot găsi contra-măsuri împotriva tarifelor şi care au cote de piaţă mari peste hotare”.
În septembrie, toate privirile vor fi aţintite spre băncile centrale. „Privind în viitor, ştim că ţinta principală a pieţelor va fi reprezentată de şedinţele băncilor centrale din septembrie. Nu ne aşteptăm la niciun rezultat pozitiv în urma discuţiilor comercial SUA-China, care sunt în desfăşurare, ceea ce ar creşte presiunea ca băncile centrale să susţină economia.
„Nimeni nu se lasă păcălit cu privire la impactul preconizat al unei noi runde de măsuri asupra economiei reale. Dobânzile pe termen lung şi pe termen scurt sunt scăzute, pot să mai scadă puţin, dar acest lucru nu va schimba drastic condiţiile financiare. În plus, dacă relaxarea cantitativă ar putea împinge inflaţia înapoi către ţintă, am şti deja acest lucru...Dezbaterile despre bugetul pe 2020 vor fi interesante în săptămânile ce urmează, căci putem observa cum politica fiscală preia conducerea din nou.
Între timp, ne aşteptăm ca băncile centrale să încerce să liniştească investitorii anunţând viitoare reduceri ale dobânzii. În doar câteva săptămâni, Rezerva Federală a renunţat la menţiunea „ajustări de mijloc de ciclu”. Sunt tot mai multe dovezi care arată că nu ne aflăm la mijloc de ciclu, ci mai degrabă la final de ciclu. Fiind dependentă de războiul comercial, evoluţia politicii monetare a SUA va depinde foarte mult de evoluţia războiului comercial din următoarele luni. Credem că actualul termen limită de la 1 septembrie, când se preconizează că administraţia SUA va implementa noile tarife împotriva Chinei, a fost deja evaluat de către Fed. La acest lucru se adaugă perspectiva pozitivă pentru economia SUA livrată de J. Powell la Jackson Hole, drept pentru care estimăm că Fed va reduce dobânzile cu 25 de puncte de bază în septembrie, dar probabilitatea unei alte reduceri de 25 de puncte de bază până la finalul anului este foarte mare.
În final, BCE ar trebui să dezvăluie „ în septembrie un pachet de politici semnificative şi foarte de impact” (Oli Rehn). Motivul oficial este de a contracara îndoielile cu privire la capacitatea de a resuscita inflaţia, dar motivul principal real este riscul de recesiune din Germania. Credem că BCE va încerca să oficializeze noua cale politică monetară pe termen mediu şi lung înainte ca Lagarde să intre în funcţie, după confirmarea din octombrie. Credem că BCE ar putea scădea cu 20 de puncte de bază dobânda la depozite şi ar putea reporni relaxarea cantitativă cu 30 de miliarde de euro pe lună. Un sistem cu mai multe niveluri, care a fost deseori menţionat, a ieşit din noul instrumentar al politicii deocamdată deoarece „au apărut îngrijorări cu privire la posibilele consecinţe neintenţionate”, conform celui mai recent raport de şedinţă de la BCE”, încheie analistul.
