De când proprietarul muzeului voTcii de pe Strada Prieteniei dintre Oameni a murit, locuitorii din Nikolaievka nu au mai avut prea multe de bârfit. Muzeul, singura atracţie turistică din oraş, a murit şi el odată cu proprietarul. Însă acum, când sărăcăciosul lor sat din inima Rusiei a devenit epicentrul unui scandal internaţional, ei spun că au presimţit că ceva rău se va întâmpla. Sătenii au fost martorii nevinovaţi ai ceea ce ar putea fi cea mai mare criză a petrolului rusesc, cu efecte dezastruoase în mai multe state europene.
În Nikolaievka, la est de o cotitură a fluviului Volga, spun autorităţile, cloruri corozive au intrat, în aprilie, în reţeaua de conducte de petrol de 65.000 de kilometri a Rusiei, provocând prima închidere din istorie a principalei artere de export către Europa. Preşedintele Vladimir Putin s-a grăbit să dea vina pe operatorul naţional Transneft, spunând pe 30 aprilie că această criză provoacă pagube „uriaşe. Opt zile mai târziu, anchetatorii au acuzat o grupare de contrabandişti care lucrau în înţelegere cu o companie locală ce avea acces la sistemul Transneft prin linii de alimentare din Nikolaievka, unde are o rafinărie, scrie Bloomberg.
Valia Martinenko, în vârstă de 72 de ani, poate vedea clar din curtea casei albastre în care trăieşte de-o viaţă depozitul unde se presupune că a avut loc contaminarea. Ea povesteşte că acel du-te-vino continuu de camioane-cisternă care o trezea la orice moment din zi şi din noapte s-a oprit în mod misterios prin aprilie.„Nu le duc lipsa, spune ea în timp ce urmăreşte cu privirea găinile care ciuguleau liniştite de-a lungul drumului. „Nu făceau decât să ridice praful. Iar depozitul ăla nu a angajat niciodată oameni de-ai locului.”
Comisia de Investigaţii a Rusiei acuză grupul de furtul unei cantităţi de petrol în valoare de cel puţin 1 milion de ruble (15.400 dolari) pregătite pentru a fi livrată prin conducte. Hoţii şi-au acoperit urmele înlocuind petrolul cu un volum similar de amestec lichid format din ţiţei brut şi cloruri organice.
