La 30 de ani după ce Polonia a scăpat de comunism, prima generaţie de antreprenori din această ţară, care au fondat companii în primii ani de capitalism, au început să ajungă la vârsta pensionării.
În următorii 10 ani, 1 milion de companii de familie poloneze s-ar putea afla în faţa problemei succesiunii, potrivit Luizei Modzelewska din cadrul ministerului polonez al întreprinderilor şi tehnologiei.
Deşi multe sunt mici, companiile de familie poloneze joacă un rol important în cadrul economiei: reprezintă 36% din companiile ţării, au o contribuţie de 10% la PIB, iar în cadrul lor lucrează aproape jumătate din muncitorii ţării.
Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în Germania, unde companiile de talie similară, Mittelstand, care constituie coloana vertebrală a economiei, sunt faimoase pentru faptul că rămân în familie generaţie după generaţie, în Polonia, cel puţin în rândul proprietarilor de primă generaţie, există o înclinaţie mai puternică către a vinde.
Potrivit Institutului Afacerilor de Familie, 72% din proprietari ar dori să-şi transfere businessul de familie către copii. Totuşi, acelaşi institut a descoperit că numai 8% din moştenitori sunt dispuşi să preia afacerea părinţilor. Rezultatul: succesiunile reprezintă o oportunitate pentru grupurile de private equity, iar Krzysztof Kulig de la Innova Capital se aşteaptă ca tendinţa să se dovedească profitabilă pentru acestea în anii următori.
Fondatorii sunt încurajaţi în prezent să vândă de stadiul ciclului economic al Poloniei, spune Adam Krason, şeful PwC Polonia. „O mulţime de sectoare sunt la vârful ciclului. Drept rezultat, valorizările tind să fie ridicate. “
Totuşi, Cezary Wojcik, director al Centrului pentru Leadership din Varşovia, arată că fenomenul ar putea fi unul cu două tăişuri pentru Polonia. În urma valului de succesiuni, companiile mijlocii poloneze ar putea ajunge să fie preluate de rivale străine, potrivit acestuia. Aceasta înseamnă că eforturile făcute în ultimii 30 de ani vor merge peste graniţe. „Acest lucru ar putea avea consecinţe economice, pentru că pierdem controlul asupra acestor organizaţii. Ar putea exista de asemenea consecinţe politice.“
Guvernul polonez, care susţine că o partea prea mare din economia ţării a fost vândută capitalului străin în ultimele trei decenii, urmăreşte fenomenul îndeaproape.
Alţi observatori sunt mai relaxaţi în ceea ce priveşte implicaţiile retragerii generaţiei post-1989 de antreprenori polonezi. Tomasz Domogola, preşedinte al grupului de investiţii polonez TDJ, arată că fie că fondatorii îşi transferă companiile către copii, fie că le vând, acesta ar putea reprezenta momentul în care companiile care s-au concentrat anterior pe plan local ar începe să privească mai mult către pieţele internaţionale.
