Business Internaţional

Plafonările de preţuri, un instrument folosit de un număr tot mai mare de guverne pentru a proteja consumatorul de inflaţia scăpată de sub control. Dar care-i sunt limitele?

Premierul Ungariei, Viktor Orban a mai spus că fără măsurile de plafonare a preţurilor, inflaţia ar fi fost de 15-16% şi nu de 10,5%, nivelul din mai. Spre comparaţie, în România rata de inflaţie a trecut de 14%.

Premierul Ungariei, Viktor Orban a mai spus că fără măsurile de plafonare a preţurilor, inflaţia ar fi fost de 15-16% şi nu de 10,5%, nivelul din mai. Spre comparaţie, în România rata de inflaţie a trecut de 14%.

Autor: Bogdan Cojocaru

18.06.2022, 11:07 2095

Guvernul Ungariei a fost printre primele din Europa care a acţio­nat hotărât, după unii chiar ra­dical, pentru a limita scumpirile generalizate. La câteva alimente de bază şi carburanţi a impus pur şi simplu un plafon superior pentru preţuri. De această îngheţare ar trebui să beneficieze mai ales consu­matorul de rând în dauna retailerilor, de obicei companii private.

Şi în energie sau alte utilităţi preţurile au fost plafonate, dar acest sector este în cea mai mare parte dominat de companii uriaşe de stat. Costul îngheţării este, deci, suportat de stat. Însă planul de buget pentru anul viitor va face ca guvernele locale să se confrunte cu majorări de preţuri la utilităţi deoarece se va renunţa la limitele de preţ pentru companii şi consilii locale. Există însă şi o portiţă de salvare, spune guvernul: veniturile vor creşte pentru că IMM-urile nu vor mai beneficia de reduceri de taxe, scrie Hungary Today. Schimbările vin în condiţiile în care guvernul a pregătit câteva măsuri ce pot fi considerate de austeritate, cum ar fi suspendarea unor cheltuieli şi investiţii.

De asemenea, guvernul maghiar a in­tro­dus şi măsuri de taxare a profiturilor supli­mentare ale companiilor private mari, cum ar fi cele din sectorul bancar şi telecom. În acelaşi timp, statul a ieşit să se împrumute în valută pe piaţa financiară, ceva ce s-a ferit mult timp să facă, semn că rămâne fără bani. Peste toate acestea se suprapune lărgirea deficitului comercial al Ungariei, ceva grav pentru o economie care se bazează pe export pentru creştere. Cine plăteşte în cele din urmă? Transportatorul aerian privat Ryanair a anunţat că trece suprataxa plătită statutului maghiar în preţul biletului de avion. Cui nu-i convine noul tarif, n-are decât să anuleze zborul şi va primi banii înapoi, notează Telex.

Guvernul va anunţa la mijlocul acestei luni ce plafonări menţine şi la care renunţă. Premierul Viktor Orban a spus că plafonările ar putea fi păstrate dacă războiul din Ucraina se dovedeşte a fi unul de durată. Până atunci, guvernul a dat spre adoptare în parlament proiectul unui fond de 1,7 miliarde euro menit a-i proteja pe unguri de scumpirea electri­cităţii şi gazelor naturale. Orban a explicat că fără plafonul de 480 de forinţi (1,2 euro) pentru preţurile carburanţilor, benzina şi motorina ar fi costat 700-900 de forinţi, preţ plătit de fapt de mulţi alţi consumatori mari. El a mai spus că fără măsurile de plafonare, inflaţia ar fi fost de 15-16% şi nu de 10,5%, nivelul din mai. Spre comparaţie, în România rata de inflaţie a trecut de 14%. Directorul executiv al Mol, cea mai mare companie de petrol şi carburanţi din Ungaria, a declarat că în cele din urmă va fi nevoie de renunţarea treptată la plafonările de preţuri la benzină şi motorină pentru ca Ungaria să nu aibă probleme cu aprovizionarea pe termen lung.

Spania şi Portugalia vor începe săptă­mâna aceasta să subvenţioneze costurile de generare ale centralelor de energie care folo­sesc combustibili fosili (în cele mai multe ca­zuri gaze naturale şi cărbune) printr-o schemă de 8,4 miliarde de euro menită să tragă în jos preţurile electricităţii pentru consumatori şi industrie, scrie Euractiv.

Comisia Europeană a aprobat me­ca­nismul. Acesta va reduce preţul de vânzare pe piaţa angro de energie prin diminuarea costurilor cu materia primă folosită de centralele electrice. Astfel, producătorii vor putea vinde mai departe la preţuri mai mici. Guvernele vor plăti centralelor diferenţa dintre preţul de piaţă şi un preţ plafonat la 40 de euro pe megawatt-oră pentru şase luni, după care acesta va fi majorat cu 5 euro pe lună până la 31 mai 2023, când schema ar trebui să expire.

Datele operatorului de pe piaţa gazelor arată că preţul de tranzacţionare zilnic a fost de 71,2 euro pe megawatt-oră. Mecanismul va costa Spania 6,3 miliarde euro, iar Portugalia 2,1 miliarde euro şi va fi finanţat prin „venitul de trafic congestionat“ colectat de Spania din comerţul cu energie dintre Spania şi Franţa şi printr-o taxă impusă de guverne asupra cum­părătorilor care fac profit din această măsură. Premierul Italiei Mario Draghi merge mai departe cerând la OCDE introducerea unui plafon pentru preţurile gazelor la nivelul întregii UE.

Acasă, guvernul lui Draghi a cheltuit enorm, 16 miliarde de euro, pe măsuri de încetinire a scumpirii energiei. De aceea, el a propus o taxă retroactivă de 10% pe pro­fiturile în exces ale companiilor de energie între octombrie 2021 şi martie 2022. Taxa ar trebui să ajute la finanţarea unui nou set de măsuri de 4,4 miliarde euro.

Guvernul britanic ia în considerare introducerea unui impozit de aceeaşi natură, dar de 25%, asupra producă­torilor de petrol şi gaze din Marea Nordului.

Şi în cealaltă parte a lumii, în Australia, guvernul pregăteşte plafonări ale preţurilor pe piaţa de energie deoarece gazele s-au scumpit prea mult. În Indonezia sunt retrase subvenţiile pentru uleiul de gătit, acestea fiind înlocuite cu plafonarea preţurilor materiilor prime vândute companiilor locale de rafinare. Ţara este cel mai mare producător de ulei de palmier. În Malaysia  dispar plafoanele impuse preţurilor cărnii de pasăre, guvernul preferând în schimb să dea direct bani celor mai nevoiaşi dintre cetăţeni.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO